Romanii l-ar vota si maine tot pe Ion Iliescu

Ultimul barometru al opiniei publice realizat de INSOMAR a pus in evidenta un aparent spectaculos declin al sprijinului acordat de electorat ocupantului actual al fotoliului de la Cotroceni. Evolutia din ultimele luni a simpatiei fata de principalii posibili candidati la presedintie in 2004 a consemnat – cum era si firesc – o redirectionare catre zona Executivului, unde se concentreaza sperantele privind redresarea social-economica a tarii. De altfel, ca in orice republica parlamentara bicamerala, Guvernul si primul-ministru au cea mai mare vizibilitatea publica pe timpul unui mandat. Prin comparatie, presedintele are mult mai putin de oferit cetateanului, iar presa este, de regula, mult mai ingaduitoare cu acesta. Ca urmare, reducerea simpatiei electorale fata de Ion Iliescu de la 52,8% (februarie) la doar 31,5% (august) trebuie comparata cu cresterea in preferintele aceluiasi electorat a lui Adrian Nastase de la 10,3% (februarie) la 24% (august). Este un transfer de imagine dinspre presedinte spre primul-ministru, ca intr-o oglinda, fara a diminua semnificativ din consistenta electoratului PSD, pentru ca, si la nivelul formatiunilor politice, partidul aflat la guvernare inregistreaza un usor recul considerat firesc pentru postura in care se afla. Un recul poate neasteptat de mic in comparatie cu rezultatele concrete ale exercitiului guvernamental si legislativ dovedit.

Pana la urma, scaderea de la 61% la 57% a simpatiei electorale nu modifica semnificativ pozitia PSD in structura ierarhiei politice si nici nu contrazice evolutia atitudinii sustinatorilor acestui partid.

In ceea ce ii priveste pe ceilalti posibili candidati la functia suprema in stat, demn de semnalat este usoara descrestere intrucatva previzibila a unuia dintre actorii politici cei mai mediatizati la un moment dat. Este vorba de Traian Basescu care, o data cu preluarea responsabilitatii maxime in partid, a fost nevoit sa-si imparta timpul intre doua activitati (partid/primarie) care, de regula, nu se prea impaca intre ele. Discursul antreprenorial al primarului risca sa-l anuleze pe cel al omului politic.

Aceasta situatie a contribuit din plin la ambivalenta mesajului sau public, fiind perceput suficient de confuz chiar si la nivelul propriului sau electorat. Totodata, pe fondul vacantei parlamentare, strategia inconsistenta si volatila a primarului Capitalei in domenii de interes public, precum protectia chiriasilor si retrocedarea caselor nationalizate, sau lipsa de realism in estimarea planificarii utilizarii bugetului local al Primariei Capitalei in raport cu bugetele alocate primariilor de sector sunt principalele elemente care conduc la explicarea scaderii de popularitate si sustinere a domnului Traian Basescu si ale partidului sau.

In plus, deficitul de comunicare cu publicul din ultima vreme are si el partea sa de contributie la eclipsarea unui lider pana nu demult -en vogue-.

Pe fondul unei rate de interes scazute din partea populatiei fata de activitatea politica in general, datorata perioadei de concedii estivale, se pare ca decalajul dintre promisiunile electorale ale primarului general al Capitalei si activitatea institutiei pe care o conduce este mult mai vizibil decat cel dintre obiectivele guvernarii si activitatea primului-ministru in primele sapte luni ale acestui an.

Alti doi principali actori ai scenei politice romanesti, PNL si PRM, par sa fi atins pragul sustinerii de stabilitate maxima de 8% si respectiv 15% pe fondul aceleiasi acalmii a interesului pentru activitatea politica.

Printr-un proces asemanator trec liderii acestor partide care, la randul lor, urmeaza o traiectorie a sustinerii politice cu fluctuatii nesemnificative pentru ultimele trei luni ale acestui an: Corneliu Vadim Tudor (15%), Theodor Stolojan (8%).

Acelasi lucru se poate spune despre nivelul dezangajarii politice reprezentate in sondaj de procentul celor care nu voteaza sau invoca indecizia in preferintele pentru o anumita formatiune politica. -Pragul dezangajarii- nu pare sa fie influentat de perioada estivala si tinde sa se stabilizeze la 40% din populatia cu drept de vot din Romania.