Chiar dacă societatea este orbită și impasibilă din cauza grijilor cotidiene, politicienii din partea estică a Europei sunt pregătiți să transforme democrațiile din țările lor într-unele „autentice”, apropiate de modelul semi-dictatorial din Rusia. Deși vorbesc de descentralizare, liderii est-europeni caută astăzi să concentreze cât mai multă putere în mâinile lor și a partidelor pe care le conduc. Instabilitatea politică riscă să angreneze o adevărată prăbușire politico-economică în partea răsăriteană a Europei iar tonul anarhiei „Primăverii europene” a fost dat deja la Sofia. Deși pare un scenariu greu de digerat, există o serie de semnale probatorii în acest sens. Dacă puterea legislativă și executivă se află deja în mâinile lor, guvernanții est-europeni fac tot posibilul să controleze și cea de-a treia și a „patra putere” în stat. Respectiv, cea judecătorească și mass-media pentru a avea un control deplin. Cel mai apropiat exemplu este cel al Ungariei care, ieri, prin votul covârșitor din parlament, a dat undă verde unor modificări ale Constituției care dinamitează statul de drept. Parlamentarii de la Budapesta, acolo unde Fidesz – partidul condus de premierul Viktor Orban – are o majoritate de două-treimi în Parlament, au adoptat amendarea Constituției cu 265 de voturi pentru, 11 împotrivă și 33 de abțineri. Cea mai șifonată din toată această luptă pentru acapararea puterii totale la Budapesta de către Fidesz a ieșit instituția garantă a legii supreme, respectiv Curtea Constituțională. În ceea ce privește rolul viitorul său rol, instanța în cauză nu va mai putea examina legile adoptate de Parlament pentru modificarea Constituției decât ca formă, nu pe fond. Totodată, Curtea nu mai are dreptul să se raporteze la deciziile luate înainte de intrarea în vigoare a noii Constituții, practic înainte de 1 ianuarie 2012. Astfel, Curtea va renunța la 22 de ani de jurisprudență.
Curțile Constituționale în fața ghilotinei politice
Același discurs se regăsește și pe buzele liderilor USL care doresc ca CCR că nu mai aibă aceleași prerogative supreme pe probleme de constituționalitate. În acest context, parlamentarii să poată decide cu două treimi peste capul CCR. Adică exact atât cât are în prezent USL în materie de majoritate. La data de 20 noiembrie 2012, Ponta declara la Realitatea TV că modificarea Constituției va trebui făcută în prima sesiune parlamentara a anului următor, respectiv până în iunie 2013, când va fi un moment politic "pe care n-o sa-l mai găsim". Adică o majoritate de două treimi a USL-ului în Parlament, fapt ce coincide cu anticipările lui Ponta de dinainte de alegerile parlamentare din decembrie 2012. În noua Constituție, spunea atunci Ponta, trebuie stabilite foarte clar atribuțiile prezidențiale, pe cine poate numi premier și când și în ce fel poate interveni în activitatea Guvernului. De asemenea, premierul a declarat că în Constituție trebuie stabilit, eventual, faptul că deciziile luate de Curtea Constituțională pot fi schimbate în Parlament, cu o majoritate de două treimi. Acest context există astăzi iar intențiile sale rămân aceleași. De asemenea, maniera în care este dusă de nas Comisia Europeană coincide cu cea prin care premierul ungar Viktor Orban a simulat acceptarea sfaturilor Bruxelles-ului în această privință. Cu trei zile înainte de votul de ieri, președintele CE, Jose Manuel Barroso, îi ceruse vinerea trecută premierului Viktor Orban, într-o conversație telefonică, să rezolve preocupările privind statul de drept, înaintea votului din Parlament. Mai mult, Barosso i-a astras acestuia atenția că planul de modificare a Constituției riscă să încalce principiile statului de drept, recomandând sesizarea Comisiei de la Veneția. Acest lucru nu s-a întâmplat iar majoritatea nesănătoasă de două treimi a Fidesz-ului în Parlament a triumfat punând astfel temelie unei forme proprii de „democrație îngrădită” de inspirație rusească. Același gând de îngrădire a CCR îl menține și liderii USL. Deunăzi, senatorul liberal Ioan Ghișe a insistat prin sofisme că poporul este suveran chiar și peste capul Curții Constituționale care în vara trecută a declarat neconstituțional referendumul de demitere a președintelui. „Suveranitatea poporului se exercită prin referendum. Curtea Constituțională nu are dreptul să se substituie în nume propriu suveranității poporului. Așadar, prin ceea ce a făcut în august, anul trecut, CCR a încălcat Constituția, iar Parlamentul este obligat să finalizeze procedura în constatare", a spus senatorul PNL la Antena 3. Cu alte cuvinte, unii senatori ai USL insistă să se treacă peste deciziile CCR,iar puterea de decizie în această chestiune să revină Parlamentului, acolo unde USL are majoritate de două treimi.
Pumnul în gura mass-media
Deși presa ar trebui să fie „câinele de pază al democrației”, Ungaria a rezolvat și această problemă. În noua formă a constituției, campania electorală va fi scurtată și limitată doar la televiziunile publice, finanțate din bugetul de stat, gestionat de Guvern. ?ê?£i acolo, televiziunea publică este condusă de un apropiat Fidesz, pe numele său Balázs Medveczky, cel care la rândul său a făcut numiri politice în funcțiile de conducere la două (M1 și M2 – n.r.) dintre cele trei posturi tv ale televiziunii naționale. Cu alte cuvinte, numai televiziunea națională, aservită guvernul Fidesz, va avea dreptul să facă, pentru o scurtă perioadă, campanie electorală. În contrapartidă, USL a dispus anul trecut numirea politică a penelistului Elwis Săftoiu în fruntea TVR. Job-ul acestuia a fost să „epureze” televiziunea națională în special de acei oameni ostili „noii guvernări” sub pretextul reducerii schemei de personal. Chiar dacă se încearcă mimarea deontologiei, liderii USL sunt din ce în ce mai periați la aceste posturi prin prisma numirilor politice de șefi aserviți USL-ului, atât la televiziune, cât și la radioul public. De asemenea, USL controlează și o mare parte din mass-media privată iar ultimul raport privind MCV semnalează o ingerință a unor patroni de trusturi media în actul de justiție, în special pe cel al Curții Constituționale, amintind de presiunile făcute vara trecută asupra judecătoarei Aspazia Cojocaru, cea de care depindea rezultatul deliberărilor CCR privind validitatea referendumului.
UE și SUA privesc România ca pe un posibil „stat eșuat”
Tocmai din aceste considerente expuse mai sus, la care se mai adaugă și corupția, patru șefi de diplomații europene (ai Germaniei, Olandei, Finlandei și Danemarcei – n.r.) au cerut vinerea trecută CE să gândească și să implementeze tuturor statelor membre ale UE un nou instrument de reglaj al statului de drept, tocmai din cauza acestor deviații serioase de la un curs democratic din Ungaria, România și mai nou Bulgaria. ?ê?£i partenerii transatlantici ai acestor țări au observat aceste derapaje, dovadă fiind discursul fostei șefe a diplomației de la Washington, Hillary Clinton , cea care afirma în luna decembrie, la Dublin, că există un recul al democrației în mai multe țări din Europa de Est și Asia centrală. Printre cele enumerate, România apărea alături de Ungaria, Rusia, Belarus și Ucraina, dar și de Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
