Liberalii si democratii au acum argumente stiintifice pentru a merge impreuna la alegeri. Sondajul CURS dat ieri publicitatii cuprinde si un capitol -secret- (ce va fi dezvaluit maine) care arata o cifra a simpatiei publice de peste 20% pentru alianta PNL-PD. Raspunsurile la setul de intrebari comandat de liberali la inceputul verii mai dezvaluie un lucru: faptul ca Stolojan va juca finala prezidentiala. Cifrele arata ca seful liberalilor, aflat in fruntea tandemului politic PNL-PD, se va bate in sabii cu candidatul PSD, Adrian Nastase, pentru a se urca in jiltul de la Cotroceni. Concluzia, formulata de vicele liberal Paul Pacuraru, se bazeza pe distanta -in marja de eroare- dintre cei doi lideri politici inregistrata de sondaj: -Cei doi se afla intr-o zona foarte stransa-, a aratat demnitarul PNL. El a apreciat ca sondajul CURS este -favorabil ideii de alianta- obtinand confirmarea teoriilor sale care pledau pentru logodna politica dintre cele doua partide numai in conditiile in care aceasta ar -produce- un finalist la alegerile prezidentiale. Formula cu Basescu prezidentiabil nu este in topul audientei, conform aceluiasi chestionar – desi s-a aflat printre intrebarile de sondare. Viitoarea alianta PNL-PD va lucra prin consens, cu un for de decizie (spre deosebire de modelul CDR) in care vor fi reprezentate ambele parti.
Al doilea Raport asupra guvernarii dat, ieri, publicitatii de Societatea Academica Romana eticheteaza coruptia si disfunctionalitatile din justitie drept principalele minusuri ale guvernarii PSD. Radiografia facuta de SAR este, de fapt, o insiruire de critici la adresa puterii, organizatia non-guvernamentala in cauza cadorisind partidul de guvernamant cu epitete diverse, menite sa argumenteze lipsa de vointa politica pentru realizarea reformelor.
Lupta anticoruptie: -politizata si partizana-
Conform unui sondaj realizat in comun de SAR si CURS, romanii nu sunt de loc convinsi de campania guvernamentala impotriva coruptiei, pe care o caracterizeaza drept partizana si ineficienta. Electoratul sesizeaza si o politizare a luptei anticoruptie: 44% din subiectii sondajului considera ca institutiile care lupta impotriva coruptiei ii vizeaza mai mult pe cei care nu sunt la putere, 31% sustin ca organismele respective sunt impartiale si doar 12% cred ca potentatii zilei intra in sfera de actiune a mecanismelor in cauza. De altfel, si autorii studiului se intreaba retoric -cum poate fi sustinuta impartialitatea proaspat-creatului Parchet National Anticoruptie, cand singurii politicieni anchetati sunt fosti si actuali lideri ai opozitiei?-. SAR isi argumenteaza aceasta afirmatie prin cazul Basescu-Flota, notand ca -redeschiderea dosarului dupa opt ani in care nu a aparut nici un element nou nu poate decat sa demonstreze esecul total al oricarei institutii anticoruptie cu conducere numita politic-.
Societatea Academica Romana sustine, prin presedintele Alina Mungiu Pippidi, ca aceasta situatie ar putea fi remediata daca procurorul-sef al PNA ar fi numit in comun de putere si opozitie.
Rotitele justitiei – montate la masina puterii
Ministerul condus de Rodica Stanoiu si domeniul justitiei in general nu capata, nici ele, nota de trecere din partea Societatii Academice Romane. -In vreme ce economia e pe traseu, iar guvernul a angajat grupuri de lobby pentru a obtine statutul de economie de piata, exista alte sectoare sensibile, cum ar fi justitia, unde lipseste vointa politica pentru reforme de substanta-, se mentioneaza in documentul SAR. Autorii raportului critica dur modul de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, afirmand ca in procesul de numire a membrilor acestei institutii -sunt favorizati judecatorii cu vechime mare, deci din garda veche, aprobarea de catre comisiile parlamentare se transforma de fapt intr-o selectie, iar in recentele scandaluri CSM s-a grabit sa apere pozitia Ministerului Justitiei-. De asemenea, Societatea Academica Romana remarca faptul ca -procurorul general a abuzat pana acum de recursuri in anulare, slabind si mai mult deja firava autoritate a judecatorilor si demonstrand ca un proces este incheiat doar cand se obtine un rezultat politic convenabil-.
O alta tema de gandire data de SAR justitiei se refera la cazul ministrului integrarii, Hildegard Puwak, despre a carei familie presa a scris ca ar fi beneficiat de fonduri europene. -Hildegard Puwak se afla in clar conflict de interese si situatia ei trebuie reglata-, se afirma in Raportul asupra guvernarii.
Baronii – celula de baza a familiei pesediste
Social-democratii sunt criticati de SAR nu doar in calitate de guvernanti, ci si ca formatiune politica. -Promisiunile de autoreformare facute de PSD au ramas neonorate. Tehnocratii adusi dupa 2000 in partid (Mircea Geoana, Mihai Tanasescu) sau noua generatie (Cozmin Gusa) au esuat in a schimba structura clientelara a bazei partidului-, se mentioneaza in raport. De asemenea, SAR reproseaza partidului de guvernamant lipsa de vointa pentru aducerea la ordine a baronilor locali: -In vreme ce ministrii erau ocupati cu guvernarea, iar domnul Gusa cu schimbarea imaginii partidului, retetele de putere si influenta din PSD au preluat tot mai mult controlul. Asa-numitii <baroni locali>, prin toleranta varfului partidului, in ciuda violentelor acuze de coruptie aduse de presa, au transformat PSD intr-un partid de clanuri-.
PSD aluneca incet, dar sigur
In paralel cu Raportul asupra guvernarii, presedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, a dat publicitatii si cel mai recent sondaj realizat in parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS). Conform sondajului, PSD ar obtine 43% din voturi, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, insa inregistreaza o tendinta de scadere in privinta intentiilor de vot ale electoratului. In acelasi context, PNL detine 18% din intentiile de vot, PRM – 16%, PD – 10%, UDMR – 6%, PUR – 4% si PNTCD – 2%. -In general, PSD se afla in scadere cam de 12 luni, de cand a aparut problema facturilor de intretinere-, a comentat directorul CURS, Sebastian Lazaroiu. El a adaugat ca partidul de guvernamant -si-a epuizat resursele de optimism pe care le-a castigat imediat dupa alegeri-.
In ceea ce priveste formula optima de regrupare a opozitiei, Pippidi le-a sugerat democratilor si liberalilor sa apeleze la -modelul bulgar-, utilizat cu succes de catre Ivan Kostov, la inceputul anilor *90. Aceasta solutie ar presupune, de fapt, reorganizarea celor doua partide ca o singura formatiune politica, atat PNL, cat si PD pastrandu-si insa identitatea juridica. -Ambele partide ar avea de castigat din aceasta formula. Cum ambele partide au fost centralizate in acesti ultimi ani, vointa politica a celor doi lideri va fi suficienta pentru a realiza acest proiect. Potentialii nemultumiti care ar provoca scindari si disidente nu ar fi urmati de mai mult de 10 procente din potentialii votanti-, se mentioneaza si in Raportul asupra guvernarii, redactat de SAR. Autorii adauga drept argument suplimentar in sprijinul acestei strategii electorale faptul ca -o alianta preelectorala nu are sanse sa castige destule voturi pentru a forma guvernul-.
O tara de pesimisti
Conform unui studiu realizat tot de CURS, majoritatea romanilor (62,5%) considera ca tara merge intr-o directie gresita si ca actualul guvern nu este capabil sa imbunatateasca situatia economico-sociala existenta. Numai 28% din subiectii chestionati cred ca directia abordata de actuala putere este cea corecta. In plus, 56,7% din repondenti nu cred in capacitatea actualei guvernari de a schimba in bine situatia economico-sociala a tarii, doar 33,7% avand aprecieri favorabile.
Peste 51% din cei intervievati sustin ca traiesc mai prost decat acum un an, 32% afirma ca viata lor este la fel ca anul trecut si doar 15 procente declara ca traiesc mai bine.
Clasamentul institutiilor din punctul de vedere al ratei de incredere pe care o inregistreaza in randul populatiei pastreaza configuratia traditionala. Pe primul loc se situeaza Biserica – 73,6%, urmata de Armata (66,8 %), mass-media (58,3 %), Primarie (40,8 %), Presedintie (39,4 %), Politie (36,9 %) si banci (30,5 %).
Conform sondajului, guvernul a reusit sa castige increderea a doar 23,7% din cetateni, fiind urmat, in sectiunea codasilor din clasament, de justitie (22,2 %), sindicate (21,4 %), parlament (16,6 %) si partide politice (11,3%).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
