Ucraina se teme de Haga

Kievului nu-i surade perspectiva prezentarii in fata instantei de la Haga in problema delimitarii platoului continental al Marii Negre. Negocierile romano-ucrainene privind delimitarea platoului continental si zonele economice exclusive ale celor doua parti trebuie continuate, chiar prin implicarea celor mai inalte foruri politice, prim-ministri si chiar sefi de stat, un scenariu similar fiind de preferat de urmat si in chestiunea canalului Bistroe. Acesta a fost mesajul pe care ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Bauer Teofil, l-a transmis ieri catre diplomatii romani, apelul fiind insa condimentat de pozitia dura a Ministerului de Externe ucrainean, care, intr-un comunicat de presa, acuza faptul ca abordarile delegatiei romane asupra delimitarii s-ar baza -mai mult pe dorinta de a obtine cat se poate de mare suprafata a platoului continental si a zonei economice exclusive, fiind lipsite de o argumentare cuvenita de drept international-.

Perspectiva discutarii in fata instantei Curtii Internationale de la Haga a problemei platoului nu pare a reprezenta o provocare dupa care ucrainenii sa alerge, ca atare, acestia s-au grabit sa adreseze partii romane un semnal pentru continuarea negocierilor pe aceasta tema, dupa ce vreme de 24 de runde nu s-a ajuns la nici o solutie de compromis.

Amenintari si mesaj de pace in acelasi pachet

-Partea ucraineana considera ca sunt inca neepuizate rezervele pentru gasirea unui compromis la nivel bilateral, invitand partea romana la urmatoarea runda de negocieri, care este planificata pentru a se desfasura la Odessa-, a anuntat ambasadorul plenipotentiar al Ucrainei la Bucuresti, Teofil Baue, reiterand pasii inainte facuti de cele doua parti in domeniul economic, politic si cultural spre dezvoltarea relatiilor -pe baza principiilor de buna vecinatate, incredere reciproca si colaborare constructiva-. Exemplele date de catre diplomatul ucrainean in sprijinul mesajului de rechemare la masa negocierilor – precum inaugurarea monumentului hatmanului Ivan Mazzpa la Galati sau deplasarea in viitorul apropiat, la Kiev, a ansamblului -Crisana- din Oradea – contrastau insa cu mesajul dur al ministerului de externe ucrainean. Pe un ton de genul -hai sa va facem o favoare desi nu meritati-, oficialii de la Kiev sustin ca -abordarile delegatiei romane asupra delimitarii se bazeaza mai mult pe dorinta de a obtine o cat se poate de mare suprafata a platoului continental si a zonei economice exclusive, fiind lipsite de o argumentare cuvenita de drept international- condamnand totodata ceea ce ei numesc -politica dublului standard- pe care tara noastra ar aplica-o in chestiunea constructiei canalului lor maritim. In aceste conditii, Ucraina are de gand sa imite gestul tarii noastre, amenintand cu adresarea de -interpelari la conventiile internationale fata de impactul negativ asupra partii ucrainene a Dunarii ca urmare a unor actiuni necoordonate a vecinului, pe teritoriul caruia are loc o redistribuire artificiala a balantei de apa in detrimentul Ucrainei.

-Suntem siguri ca…-

Intrebat cum se impaca mesajul impaciutor cu acuzatiile ministerului sau, ambasadorul a dat din colt in colt, preferand sa se refugieze in discursul diplomatic de lemn, dand impresia unei lectii invatate pe dinafara. Bauer a evitat sa lamureasca ce caracter juridic are, in viziunea ucraineana, principiul echidistantei/circumstante speciale care sta la baza argumentatiei romanesti si care este consfintit prin cele 18 sentinte date pana acum de Haga in litigii internationale de delimitare a platoului maritim. -Daca va fi luata la Haga, suntem siguri ca aceasta decizie nu va fi foarte departe de acele solutiii, compromisuri de care s-au apropiat partile noastre in cadrul negocierilor-, a afirmat ambasadorul, pledand inca o data in favoarea variantei intoarcerii la masa tratativelor. Invitat sa precizeze care sunt compromisurile pe care Ucraina este dispusa sa le accepte, Bauer s-a limitat la a spune ca nici nu se pune problema unui astfel de compromis in cazul Insulei Serpilor. -Nu apare nici o indoiala ca e pamant ucrainean si ca va avea o influenta asupra delimitarii platoului continental-, a mai spus Bauer, eschivandu-se insa sa dea date despre resursele de apa potabila sau energetice, rata natalitatii ce ar putea dovedi caracterul locuibil al insulei. Nici capul nu-i doare, nici gura nu le miroase ucrainenilor si in cazul canalului Bistroe. Intrebat daca Ucraina va da curs posibilelor solicitari din partea Conventiei de la Berna si a altor conventii internationale privind stoparea imediata a lucrarilor la acest canal, amabsadorul a fost contradictoriu, osciland cand pe incapacitatea sa in domeniu de genul -nu sunt specialist, nu e competenta mea-, cand pe reactia emisarilor straini dupa vizita facuta la invitatia autoritatilor ucrainene pe canalul respectiv, ce s-ar fi convins la fata locului de -inexistenta oricaror temeiuri serioase- fata de posibilul impact negativ asupra mediului -in partea ucraineana a Deltei Dunarii, numai vorbind despre un oarecare impact transfrontalier fabulos-. Bauer a incercat sa acrediteze ideea ca pana si ambasadorul roman, Alexandru Cornea, ar fi fost in cursul vizitei respective,-patruns de atmosfera unei intelegeri depline manifestate de solii straini fata de actiunile corecte ale Ucrainei- in acest sens. Pozitia ambsadorului ucrainean contrasteaza insa flagrant cu cea a omologului sau roman de la Kiev care a atras atentia ca marea problema ecologica consta atat in zgomotul produs de utilaje, reziduurile produse de acestea, cat si locul de depozitare a malului rezultat din dragare.