Acasă Politic Un an de „coabitare forțată” între președinte și premier

Un an de „coabitare forțată” între președinte și premier

DISTRIBUIȚI

Anul 2013 a consemnat o serie de evenimente politice contradictorii între palatele Victoria și Cotroceni. Agenția Mediafax le-a cumulat pe toate într-o analiză amănunțită care enumeră pe rând aceste episoade. Pactul de coabitare dintre președinte și premier,   semnat cu un an în urmă, pare să funcționeze încă, dincolo de tensiunile evidente și atacurile publice, de ambele părți, având în vedere compromisului făcut pentru adoptarea în acest an a legii bugetului de stat pe 2014.  Amânarea de către Executiv a introducerii accizei pe combustibil și promulgarea de către președintele Traian Băsescu a bugetului de stat pe 2014, în 18 decembrie, reprezintă puține dintre deciziile luate în acest an despre care se poate spune că sunt un efect al înțelegerii semnate, în decembrie 2012, de către președinte și premier, care își propuneau o "coabitare", dincolo de orgolii și în interes național. Acest lucru s-a produs în contextul în care divergențele dintre președinte și premier s-au manifestat constant, pe toate punctele din acord, de-a lungul anului. Președintele Băsescu a subliniat în nenumăratele sale ieșiri publice nemulțumirile la adresa deciziilor Executivului, acuzându-l, printre altele, pe premierul Ponta că a încercat să facă să dispară 400 de milioane de dolari datorați de Rompetrol, ascunzându-se sub o lege declarată neconstituțională, că a vrut să-și ascundă sub lege aranjamentele pentru Roșia Montană, că a luat 2.800 hectare de pământ de la Academia Agricolă și le-a transferat la CJ Brăila, că încearcă și îi facilitează lui Sebastian Ghiță foarte multe contracte cu statul.

De-a lungul anului, nici jignirile nu au lipsit între Traian Băsescu și Victor Ponta. Pe de-o parte, Băsescu a spus despre Ponta că este "Oprescu de mai proastă calitate", "procuror mediocru", "om care și-a construit cariera pe furt intelectual", "plagiator mincinos", mergând până la acuzația că "Ponta este un premier profund corupt". De cealaltă parte, Ponta a spus despre președinte că este "lipsit de discernământ", "iresponsabil", "șomer de lux", "incoerent".
 
Bilanțul arată că, de la semnarea Acordului de colaborare instituțională, coabitarea președinte-premier a funcționat în câteva cazuri, precum numirea procurorilor șefi Tiberiu Nițu la Parchetul General, Laura Codruța Kovesi, la DNA și Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, Anastasiu Crișu, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, agreat de USL, dar și înlocuirea miniștrilor Transporturilor și Justiției. Și numirea lui Daniel Morar la Curtea Constituțională a venit tot în urma unui compromis, premierul Victor Ponta chiar afirmând că numirea acestuia la Curtea a fost urmare a înțelegerii de către președinte a faptului că Morar nu este agreat pentru șefia Parchetului General. Acordul de colaborare instituțională între președintele României și primul-ministru al Guvernului Intitulat "Acord de colaborare instituțională între președintele României și primul-ministru al Guvernului", pactul de coabitare, cum a fost numit atât în mediul politic cât și în mass-media, a luat naștere pe 12 decembrie 2012, într-o miercuri seară, la Palatul Cotroceni, imediat după alegerile paarlamentare câștigate cu peste 70% de USL și înainte ca Traian Băsescu să-l desemneze din nou pe Victor Ponta premier.

Documentul, păstrat secret o perioadă, a fost semnat de Traian Băsescu și Victor Ponta, la "eveniment" asistând, ca martori, și  Crin Antonescu  și  Liviu Dragnea. Documentul era destinat "păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări" și asigurării încrederii piețelor internaționale, prin "armonizarea pozițiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuțiilor constituționale ale președintelui și Guvernului". Acordul făcea referire la evitarea confruntărilor publice inutile, la soluționarea diferendelor și la consultarea ex-ante în privința mandatelor care vizează politicile europene, dar și la independența justiției, Ponta și Băsescu angajându-se, sub semnătură, că independența Justiției nu va fi alterată direct sau indirect. De asemenea, documentul impunea părților să manifeste "respect pentru valorile constituționale și pentru instituțiile fundamentale ale statului, începând cu Justiția, care nu trebuie să fie atacate și, astfel, delegitimate". Potrivit Acordului, părțile se mai angajau să se abțină de la atacuri la adresa instituțiilor statului de drept, documentul stabilind chiar și un "cod de conduită", potrivit căruia părțile urmau să "îmbrățișeze reguli mininale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcția partenerului și adresarea la plural".
Prezent la Consiliul European din decembrie 2012, președintele Traian Băsescu a înmânat documentul liderilor europeni, printre care președintele CE, Jose Manuel Barroso, președintele PE, Martin Schulz, și președintele Franței, Francois Hollande. Președintele le-a dat acestora acordul tradus în limba enleză, la poza de familie. El nu a vrut să dezvăluie imediat în mod public despre ce este vorba, spunând doar că este un "document în interesul României", fără a preciza însă și conține acesta.

Liderul PNL Crin Antonescu a vorbit primul, public, despre o "întâlnire informală" între șeful statului și premier, la care "nu a semnat nimeni în numele USL ceva". La rândul său, premierul Victor Ponta afirma, pe 17 decembrie, că documentul a fost semnat și de el, în calitate de prim-ministru, și viza "colaborarea instituțională Președinție-Guvern", cu asigurări de respectare a Constituției. "Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul, este de colaborare interinstituțională", a subliniat, atunci, Ponta. Ulterior, acordul a fost făcut public atât de președinte, cât și de premier.

Accidentul din Muntenegru, privatizarea CFR Marfă, Omar Hayssam

Primele semne de tensiune dintre cele două palate, Cotroceni și Victoria, apar încă din luna ianuarie, când FMI amână negocierea unui nou acord cu România, pentru o perioadă, din cauza lipsei unor progrese ale Guvernului. "Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forța și capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceți aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, și promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii și la 8%. Știți că m-aștept să anunțe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătății, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească niște condiții și eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezența mea", declara Băsescu pe 22 ianuarie, explicând, astfel, de ce a refuzat, politicos, o întâlnire cu delegația FMI. Deși cu prevederi foarte clare privind evitarea atacurilor publice și folosirea unui limbaj respectuos, Pactul de coabitare a fost încălcat de mai multe ori, încă din luna mai. Atacurile dintre cei doi protagoniști ai Acordului s-au produs chiar și într-un moment tragic, respectiv accidentul de autocar din Muntenegru, unde au murit 18 români. "Eu am știut, deci la 19 fără 5 minute știam. Nu cred că premierul, care era în Piața Constituției, juca baschet, nu a fost informat și el. Nu cred", declara șeful statului.

Premierul răspunde imediat, acuzându-l pe Traian Băsescu că minte atunci când afirmă că a știut de la ora 19.00 despre accidentul rutier din Muntenegru, deoarece la acea oră nu știau nici autoritățile din țara respectivă despre accident. Ulterior, Ponta l-a acuzat pe Traian Băsescu de "minciună" și de faptul că vrut "să se folosească" electoral de moartea unor oameni.

O altă divergență a apărut la aducerea în țară a lui Omar Hayssam, în iulie, când președintele declara că "România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat", iar premierul l-a contrazis. "Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ți asumi și aceste riscuri", spunea Ponta, sugerând că președintele "a mințit" în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak, în 2005.
"Poate vom afla cum a plecat în 2006, în vremea președintelui Băsescu, poate aflăm și cum au fost răpiți jurnaliștii în 2005. Atunci, sigur, dincolo de marele câștig politic pentru președinte, nu am aflat nimic altceva, cum au fost aduși, cine i-a eliberat, cine i-a răpit de fapt. (…) Sugerez că atunci domnul președinte Băsescu ne-a mințit în legătură cu toată afacerea, și cu plecarea lui Hayssam. Știe multe alte lucruri, și domnia sa, și alții", spunea premierul.

"Coabitarea funcționează foarte bine: eu mă ocup de pâine, președintele, de circ"

La sfârșitul lunii iulie, președintele și premierul intră într-un nou conflict, de data aceasta legat de privatizarea CFR Marfă. Președintele Traian Băsescu îi cere lui Victor Ponta să își asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicită avizul CSAT, pe care nu îl primește."Nu poți să ceri CSAT să facă ceva ilegal. Victor Ponta pare a fi un premier fără respect pentru lege. El pur și simplu vrea ceva ilegal. Este ilegal ca CSAT să valideze contracte de privatizare sau să aprobe câștigători de licitații. Nici măcar nu există un precedent în acest sens (…) De la Victor Ponta te poți aștepta oricând la lucruri ilegale sau la situații în care nu are curajul asumării responsabilității funcției", spune Traian Băsescu.

În contextul eșuării privatizării CFR Marfă, premierul Victor Ponta se referă în termeni ironici la pactul de coabitare: "Iată, coabitarea funcționează foarte bine: eu mă ocup de pâine, președintele, de circ, deci toată țara va fi mulțumită", spunea Ponta, după ce Guvernul decisese să reducă TVA la pâine, măsură cu care președintele nu a fost de acord. Și președintele reacționează, spunând că premierul Ponta "a vrut să își ajute un prieten" și "a ieșit prost", prin privatizarea CFR Marfã, iar "miza era prelungirea termenului de plată, în speranța că GFR va găsi sursa de finanțare", inclusiv la "Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment". La scurt  timp, președintele Traian Băsescu declară că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu Memorandumul cu Rompetrol și transferul terenului institutului de cercetare agricolă din Insula Mare a Brăilei către CJ Brăila. "Sunt lucruri pe care nu sunt dispus să le tolerez pentru că nu fac parte din acordul de coabitare", concluziona șeful statului. O altă nemulțumire a președintelui a vizat proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, privind absorbția fondurilor europene. "Nu pot să spun că de dragul acordului de coabitare eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români. În momentul de față aveți un Guvern care nu a probat a fi competent să pregătească absorbția banilor în exercițiul bugetar 2014-2020", spunea Băsescu.

Premierul Ponta răspunde cu un nou atac, precizând că acordul de coabitare încheiat cu președintele Băsescu nu este în pericol, iar șeful statului vorbește deoarece "nu prea îl mai bagă nimeni în seamă" în străinătate, ci doar "țuțării" de la Mișcarea Populară își fac curaj. Cu toate acestea,  Traian Băsescu declară public că nu regretă semnarea pactului de coabitare, arătând că acesta a fost necesar și că premierul Victor Ponta nu l-a dezamăgit: "Vă spun cu toată sinceritatea că nu. Nu m-a dezamăgit deloc. (…) Am știut ce se va întâmpla de când l-am semnat". El menționa, la momentul respectiv, că pactul de coabitare încheiat cu premierul Victor Ponta "stă în picioare", pentru că se sprijină pe prevederile constituționale. La sfârșitul lunii iulie, Pactul de coabitare pare a se afla în impas, în contextul replicilor dure dintre președinte și premier. Chiar și Uniunea Centrelor de Mediere din România (UCMR) anunță că se oferă să medieze "sincopa intervenită" între instituțiile președintelui și premierului, considerând ca serviciile sale pot asigura o "compatibilizare a nevoilor instituționale și o stingere a stării de tensiune" din ultima vreme.

La începutul lunii august, președintele se plânge că premierul nu îi răspunde la  telefon. Premierul Victor Ponta afirmă că are relații instituționale foarte bune cu Președinția, dar că nu răspunde la telefon unor "oameni neserioși", adăugând că nu se aștepta ca președintele Traian Băsescu să apeleze la o remarcă celebră, și anume "Primul-ministru nu vrea să vorbește cu noi". "Eu vorbesc cu instituțiile statului, cu toate colaborez, în rest, frustările diverselor persoane sunt mai puțin importante. (…) Din păcate, după cum vedeți fiecare în domeniul domniei sale, ne-am cam întors la 2012: noi vrem să muncim, președintele se ocupă să ne saboteze, nu ne lasă nici la transporturi, nici la agricultură… Mă rog, ne-am obișnuit, cum a fost 2012 o să fie și 2013, 2014 și gata. Fiți mai puțin atenți la toate sabotajele astea instituționale și la toate încercările de scandal, mergeți cu proiectele mai departe, ne ducem în fața Parlamentului, explicăm oamenilor și cred că asta este ce trebuie să facem", le cerea Ponta miniștrilor, în ședința de Guvern. Premierul Ponta spunea că nu mai vorbește cu președintele Băsescu, după accidentul din Muntenegru, când a constatat că șeful statului "s-a folosit de moartea unor oameni".

Legea referendumului și reprezentarea la Consiliul European

O ruptură s-a produs și în cazul modificării de către Parlament a Legii referendumului, în sensul reducerii pragului de prezență la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar și introducerea condiției unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Legea este atacată la Curtea Constituțională de PDL, iar Curtea Constituțională se pronunță pe 26 iunie, arătând că modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.
Președintele Traian Băsescu sesizează, la rândul său, Curtea Constituțională, în septembrie, sesizarea fiind respinsă de judecătorii Curții, care decretează, abia în 14 noiembrie, după o lungă amânare, că legea este constituțională. Băsescu promulgă legea la fix zece zile de la primirea motivării de la Curtea Constituțională, pe 14 decembrie, la ora 23.59. Astfel, șeful statului reușește, cu această amânare, să dea peste cap planurile USL de oranizare a referendumului de modificare a Constituției odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Un conflict asemănător a avut loc între cele două instituții pe tema reprezentării la Consiliile European. Apărut încă de la începutul primului mandat al lui Victor Ponta în fruntea Guvernului, acesta duce la sesizarea Curții Constituționale de către șeful statului. CC decide că șeful statului participă la reuniunile de la Bruxelles, iar premierul poate să participe doar dacă are mandat de la președinte.

Cu toate acestea, premierul Ponta participă la Consiliul European din 28-29 iunie 2012. Ulterior, USL adoptă în Parlament un proiect de lege privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, potrivit căruia Legislativul are dreptul să decidă cine conduce delegația României la Consiliul European, dacă Guvernul și Administrația Prezidențială nu reușesc să cadă de acord cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data Consiliului. La sfârșitul lunii septembrie 2013, forma finală ajunge la Președinție, pentru promulgare, iar președintele decide să sesizeze din nou Curtea Constituțională, contestând atributul Parlamentului de a se implica în definirea mandatului Guvernului la Consiliul European și arătând că președintele ar trebui să fie instanța care stabilește acest mandate.
În toamnă, acest conflict între premier și președintele Traian Băsescu se încheie. Curtea Constituțională respinge, în 6 noiembrie, cu majoritate de voturi, constestația președintelui Traian Băsescu privind legea care reglementează reprezentarea României la Consiliul European. Reacția premierului vine în aceeași zi, în ședința de Guvern: "Am văzut o decizie de astăzi a Curții Constituționale. Problema nu este cine merge la Consiliu, că merge președintele, merge primul-ministru, problema este dacă acolo te bați pentru România sau dacă acolo vinzi România ca să-ți păstrezi tu niște prietenii personale în caz de nevoie. Ori, eu cred că președintele a vândut interesele României și când a negociat deficitul, și când a negociat fondurile europene, iar despre agenda digitală (tema ultimei reuniuni a Consiliului UE – n.r.) bănuiesc că nu a deschis gura la Consiliul European, că nu știa", afirma Ponta. Paradoxal, pe 29 septembrie, în emisunea "După 20 de ani" difuzată de PRO TV, președintele Băsescu se declara mulțumit de comunicarea instituțională. "Am vorbit (cu premierul Victor Ponta – n.r.) de ziua lui. Nu trebuie să vorbești în fiecare zi atât  timp  cât corespondența între instituții funcționează. Și funcționează bine merci", spunea președintele.

Scânteia Papici

Evenimentul care aduce pentru prima dată ideea "denunțării" Pactului de coabitare se produce la începutul lunii octombrie, când șeful Secției I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcție fusese reînnoită, a fost demis pe 2 octombrie, de procurorul general Tiberiu Nițu. Procurorul Lucian Papici era cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.
Reacția tranșantă a șefului statului a venit în urma unei declarații a premierului Ponta, dintr-o emisiune TV: "Cine, ce victimă e Papici? (…) Și-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie șef când și-a terminat mandatul? Ce stăm și plângem? Să mai stea și simplu procuror, să mai facă și el un dosar", spunea Ponta, la RTV, cu o zi înainte de ieșirea președintelui, catalogându-l pe Papici drept "băsist".
Șeful statului anunță, pe 3 octombrie, o "analiză" privind pactul de coabitare: "O să fac o analiză și în după-amiaza asta mă voi pronunța. Categoric, cel mai important punct, independența justiției, s-a prăbușit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta și acest lucru mă face să mă îndrept spre denunțarea pactului de coabitare și informarea tuturor partenerilor în fața cărora mi-am pus obrazul", a spus Băsescu, la B1 Tv.
Băsescu mai mărturisește cu acest prilej că pactul de coabitare a fost conceput încă de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012. "Iată că Victor Ponta se dovedește mincinos, până și cu un document politic extrem de important care l-a făcut frecventabil în Europa", a mai spus Traian Băsescu. Întrebat dacă va denunța pactul de coabitare, Băsescu spune: "Foarte probabil. "Eu trebuie să fac o analiză, ce a respectat și ce nu a respectat Ponta și să văd dacă are rost să îl mai menținem". În replică, premierul Victor Ponta afirmă că el nu va denunța parcul de coabitare: "Eu nu denunț pactul deși președintele a fost consecvent până acum, în sensul că l-a încălcat de sute de ori. Președintele astăzi zice una, mâine zice alta. (…) Faptul că președintele Băsescu are procurori favoriți și procurori nefavoriți este un mod de a interveni în justiție. E cea mai brutală ingerință pe care o poate face cineva". Traian Băsescu anunță, pe 7 octombrie, că în urma încălcării de către premier a Pactului de coabitare, pe politică externă, justiție și stat de drept, a decis declanșarea unor consultări tehnice, prevăzute în Acord, în legătură cu aceste domenii.
Nemulțumirile președintelui erau legate de declarațiile lui Ponta privind recunoașterea Kosovo și despre regimul politic din Siria, numit de premier "guvern criminal, ilegitim și criminal", care, potrivit șefului statului, au pus România într-o poziție de dezavantaj. Traian Băsescu critică și un articol din Ordonanța de Urgență 91/2013, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, despre care spune că este discriminatoriu și vizează proceduri strict pentru audiovizual.
Președintele mai atrăgea atenția că o mare parte a acordului de colaborare cu premierul Victor Ponta a devenit parte a Mecanismului pentru Cooperare și Verificare. "Aici a fost reținerea mea în a-l denunța, dar prevederi din acord și MCV au fost deja făcute praf prin abordările din ultima vreme", a spus președintele, adăugând că a dorit să denunțe Pactul. "Nu ne punem problema altui pact, ne punem problema dacă acest Pact mai există și vom constata mâine", concluziona Traian Băsescu.
Mai mult, președintele decide să trimită către CSM o copie a acordului de coabitare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decisese că reputația profesională a procurorului DNA Lucian Papici a fost afectată de afirmațiile premierului Victor Ponta, prin care îl consideră pe Papici "băsist, morarist și macovist" și spune că a instrumentat "dosare politice".
După mai multe întâlniri între echipele de negociere ale celor două părți, conduse de consilierii prezidențialiCristian Diaconescu  și  Iulian Chifu, pe de o parte, și miniștrii Titus Corlățean și  Robert Cazanciuc, de partea cealaltă, președintele anunță, pe 18 octombrie, că trebuie să mai aibă loc o întâlnire și va lua o decizie. El menționa că, la sfârșitul acestor discuții, se va contura și un document, care nu va fi anexă la acordul de colaborare, ci doar o constatare a ceea ce s-a respectat și ce nu.
La sfârșitul lunii octombrie, ministrul de Externe, Titus Corlățean, anunța că la nivelul Comitetului de lucru pe pactul de coabitare dintre premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu s-a ajuns la o serie de concluzii, care au fost înaintate decidenților. "Avansăm spre o funcționare din nou corectă la nivel instituțional și realmente pozițiile sunt foarte constructive. Nu este foarte simplu, dar încercăm să avansăm în direcția cea bună", declara ministrul de Externe.
Pe 20 noiembrie, președintele Băsescu îl ironizează pe premierul Ponta, spunând într-o emisiune TV că acesta ar fi trebuit să facă un doctorat pe pactul de coabitare, pentru că sigur nu ar fi putut fi plagiat, fiind unic în istoria Uniunii Europene. "Ce să spun despre pactul ăsta? Stăm în Constituție, în legi, în cooperarea instituțională. Ce să mai spun despre el? E o noutate constituțională absolută (…) Era o șansă uriașă pentru Ponta să facă un doctorat pe acest pact de coabitare, pentru că sigur nu ar fi putut fi plagiat, pentru că este unic în istoria Uniunii Europene, un pact de coabitare. Francezii au avut tradițională coabitarea, dar fără să fie un document scris", spunea Băsescu.
Traian Băsescu continuă atacul la adresa premierului, spunând că "așa cum a furat știință altora și și-a însușit-o, așa fură adevăruri în guvernare". "Omul ăsta minte ori de câte ori are ocazia, și o să vedeți, când e într-o situație dificilă, minte și mai mult", afirma Băsescu, ferindu-se să spună dacă înțelegerea dintre președinte și premier, semnată în urmă cu aproape un an, mai funcționează.
Comisiile parlamentare de anchetă privind activitatea CEC și terenul din Călărași
Luna noiembrie aduce un nou conflict între președinte și majoritatea parlamentară, dar și cu premierul Ponta, legat de informațiile privind cumpărarea de către fiica președintelui, Ioana, a unui teren de aproape 300 de hectare în Călărași, cu un credit ipotecar luat la CEC Bank, pe 30 de ani, de peste un milion de euro, din care a achitat din surse proprii aproape 280.000 de euro.
Președintele Traian Băsescu declară atunci că a convins-o pe fiica sa cea mare să cumpere terenul pentru că vrea să fie fermier și a adăugat că, din familie, doar aceasta era eligibilă pentru a primi un credit ipotecar atât de mare. În replică, USL decide, în Senat, inițierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC – Bank S.A de către comisia pentru buget-finanțe, la care este audiat, în mai multe rânduri, președintele CEC, Radu Grațian Ghețea.
În plus, se înființează, în luna decembrie, și o comisie parlamentară comună, Senat și Camera Deputaților, condusă de deputatul  Eugen Nicolicea, de data aceasta pe tema achiziției terenului de către familia președintelui. Comisia urmează să-și înceapă activitatea în ianuarie 2014.
În acest context, președintele Traian Băsescu declară, pe 13 noiembrie, despre funcționarea pactului de coabitare cu premierul, că nu va întrerupe legăturile instituționale pentru o problemă personală, dar că a ieșit public pentru a vedea "cât de mic e un om care ar trebui să fie mare".
"Lăsați pactul, astăzi discutăm despre atacul nedemn al unui premier care are un titlu științific dobândit prin plagiat, al unui premier care minte, al unui premier care are problemele bugetului, al unui premier care are mii de oameni în stradă și care se ocupă de o bătălie mică cu fiica președintelui, care nu este angajată politic. Despre asta este vorba astăzi", spunea Traian Băsescu.
Despre o colaborarea cu premierul, președintele preciza că există Constituția și legi. "Pentru o problemă personală, nu o să întrerup legăturile instituționale, dar rostul este să vedem cât este de mic un om care ar trebui să fie mare. Sau măcar puțin mai mare decât se arată", declara șeful statului, în contextul creat de intenția majorității USL de a cerceta modul în care fiica președintelui a luat creditul de la CEC Bank.

Ordonanțele de Urgență și Avocatul Poporului

Tot în decembrie, Traian Băsescu lansa un atac atât la adresa Guvernului, pe tema numărului Ordonanțelor de Urgență emise, cât și spre Avocatul Poporului, despre care spunea că este singura instituție care poate ataca Ordonanțele de Urgență la Curtea Constituțională dar "nu își face datoria" și este "un supus al puterii, nicidecum al poporului". "De la instalarea Guvernului Ponta s-au emis 80 de Ordonanțe simple și 105 Ordonanțe de Urgență, în total, 185 de Ordonanțe, când ai o majoritate de 70% în Parlament. Asta arată că prioritățile acestor oameni sunt să scape de sub orice control, având în vedere că Avocatul Poporului, care este singurul care poate ataca Ordonanțe și Ordonanțe de Urgență, nu își face datoria. El este un supus al puterii și nicidecum al poporului", a spus Traian Băsescu.
Șeful statului acuza instituția condusă de Anastasiu Crișu că "este parte a puterii politice, și că degeaba se numește Avocatul Poporului". "El este avocatul USL, nu al poporului. Nu îl reprezintă, atât  timp  cât tolerează ca acte normative extrem de importante să intre în vigoare, să producă efecte, deși sunt neconstituționale", a mai spus Traian Băsescu. Premierul Ponta i-a răspuns în prima ședință de Guvern: "Vreau să asigur că nu ne propunem și nici nu avem vreo șansă să atingem numărul de ordonanțe de urgență emise de guvernele anterioare. În 2010, 2011 au fost 133, 126, noi avem 105 astăzi, dacă adoptăm încă două-trei. Oricum sunt multe, dar la anul, dacă nu mai avem blocajul din partea președintelui, putem să scădem chiar mult sub acest număr de ordonanțe. Oricum, repet, suntem sub numărul guvernelor anterioare și asta e o îmbunătățire absolut necesară și importantă", spunea Ponta.
Aceasta nu era prima referire a președintelui la Avocatul Poporului, Traian Băsescu declarând, în octombrie, că Ordonanța de Urgență 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual și îl acuza pe Avocatul Poporului de faptul că nu atacă ordonanțele neconstituționale, pe considerente politice.
Băsescu arăta că efectul numirii în funcția de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul grupurilor parlamentare se vede în faptul că sunt 96 de Ordonanțe neatacate.
Președintele mai atrăgea atenția că un punct al Acordului de coabitare cu premierul s-a referit la consolidarea independenței justiției în raport cu influența politică, precum și respectarea prevederilor Constițutiei la emiterea ordonanțelor de urgență și punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale. Pe 19 decembrie, președintele Senatului, Crin Antonescu, anunță că Avocatul Poporului, Anastasiu Crișu, și-a înaintat demisia, din motive personale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.