Comisia de cultura a AP-CE a fost martora, in aceasta sesiune, a unei dezbateri care s-ar putea numi de-a dreptul hazlie, daca nu ne-ar privi pe noi, si unele lucruri destul de grave, cu bataie lunga.
La sedinta de luni, comisia avea programata dezbaterea raportului numitei Tytti Isohoolaana-Asunmaa din Finlanda, cu privire la -Cultura minoritara csango din Moldova-. Pentru a-l cita pe Radu Berceanu, unul dintre combatantii in chestiunea de care vorbim, dintre cele patru cuvinte ale titlului, trei sunt gresite: cultura nu poate fi -minoritara-, ea fiind de felul ei cultura si atat, ci poate fi cultura unei minoritati; intr-un raport in limba franceza sau engleza, cuvantul este ortografiat in maghiara – csango -, ceea ce nu se face, iar grupul cu pricina nu traieste in Moldova, ci in Romania, provincia numita Moldova.
Evident ca dezbaterea a inceput sa clocoteasca inca de la titlu, cand reprezentantul Republicii Moldova a intrebat-o pe raportoare cum poate consilia despre o minoritare despre care nu stie nici macar unde traieste. Raportul initial abunda in confuzii, care conduc la ideea ca ceangaii sunt unguri si apartin acestei minoritati, lucru pe care reprezentantii delegatiei romane l-au combatut cu vehementa. Proiectul de recomandare afirma ca situatia acestei minoritati este -critica-, face confuzie intre limba si dialect si cere crearea unui Comitet International de experti pentru studierea problemei.
In situatia data si in fata avalansei de proteste – nu doar din partea reprezentantilor romani, Ghiorghi Prisacaru si Radu Berceanu, dar si ai altor membri ai comisiei -, s-a cerut refacerea raportului. Dna Tytti Isohoolaana-Asunmaa s-a apucat de treaba si, dupa ce s-a consultat cu Gheorghi Prisacaru, asa cum i s-a recomandat, si cu Gyorgy Frunda – nu se stie de ce -, a produs un nou document care a fost luat in dezbatere ieri.
Cat de importanta este, in sine, problema, s-a vazut la aceasta noua sedinta a comisiei. Deoarece la sedintele comisiilor permanente ale Adunarii pot asista si parlamentari care nu sunt membri, ieri numarul participantilor s-a umflat brusc. Au fost de fata membri ai delegatiei Ungariei la AP-CE, ambasadorul Ungariei, Gyorgy Frunda – care s-a recomandat vicepresedinte al Comisiei juridice -, si presedintele delegatiei Romaniei, Viorel Hrebenciuc.
Intr-o atmosfera care depasea cu cateva grade temperatura obisnuita a acestei pasnice comisii, nu s-a reusit decat adoptarea primului articol. Daca in noul proiect de rezolutie, confuziile mai mult sau mai putin voite cu minoritatea maghiara au fost inlaturate, partea romana a pierdut totusi un punct important: ortografierea numelui a ramas cea maghiara. Chestiunea este in sine importanta pentru ca, o data consemnata intr-un document oficial al Consiliului Europei, devine litera de lege. Ghiorghi Prisacaru s-a declarat in mare parte multumit de negocierea pe care a purtat-o cu rapoartoarea finlandeza, dar cartile nu sunt deloc facute. Dezbaterea va continua in sedinta de azi, iar partea maghiara a clocit cateva amendamente.
Pentru a reduce la esenta aceasta dezbatere, Radu Berceanu i-a explicat raportoarei ca ungurii nu vor sa prezerve minoritatea si limba ceangailor, ci sa-i transforme in unguri. In opinia deputatului democrat, se urmareste obtinerea unei a patra enclave unguresti dupa Harghita, Covasna si Targu Mures.
Aseara, delegatia romana a strans randurile pentru a pregati mai temeinic dezbaterea de astazi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
