USL în război cu toată lumea

Când vine vorba de partenerii externi ai României, USL-ul lui Crin și Ponta vorbește pe două voci și se află tot timpul într-o stare de surescitare. Așa s-a întâmplat și ieri atunci când liderii din primul eșalon al PNL și PSD s-au întrecut în declarații belicoase la adresa reprezentanților străini veniți la București. Primul care a deschis acest bal a fost nimeni altul decât Crin Antonescu, cel care nu s-a dat în lături în a-l critica din nou pe ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein, devenit între timp un fel de persona non-grata pentru PNL. „Ambasadorul este un partizan al lui Traian Băsescu, o fi având motivele domniei-sale, să nu afirm asta. Și nu este un atac la SUA sau la domnul Gitenstein, țin să o spun”, a spus Antonescu, într-o emisiune televizată. Liderul PNL își menține aceeași retorică pe care a avut-o și înainte de decizia CCR, atunci când această spunea despre Gitenstein că este "părtinitor", fiind în favoarea lui Traian Băsescu și că în perspectiva viitoarelor alegeri prezidențiale îi este frică doar de Departamentul de Stat american. Nici președintele Barroso nu a scăpat din colimatorul lui Crin care este din ce în ce mai acid la adresa partenerilor externi ai României, țara noastră riscând și mai tare adâncirea în izolaționismul internațional. "Atitudinea domnului Barroso nu a fost una echilibrată, a recunoscut inclusiv domnia sa. S-a autofelicitat pentru intervenția din România", a declarat liderul liberal, duminica seară, la un post de televiziune. În tot acest timp, discursul pe două voci emis de USL continuă. Dacă Antonescu persistă în a se război cu UE și SUA, Ponta încearcă resuscitarea credibilității USL în fața UE. Într-un interviu publicat la finele săptămânii trecute de către cotidianul austriac Die Presse, Ponta declara că atitudinea președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, față de situația din România din timpul și după referendum a fost una "corectă și echilibrată". Evident o încercare de a flutura ramura de măslin în fața UE, acolo unde Ponta este programat la sfârșitul acestei săptămâni pentru o întâlnire cu Barroso. Dar nu numai din zona PNL vin astfel de răbufniri belicoase. Într-o încercare nereușită de a fi spiritual, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, că nu i s-a solicitat o întrevedere cu Comisia de la Veneția, el observând că, în cadrul vizitei de acum în România, Comisia se vede numai cu cei care sunt "pe partea cealaltă a baricadei". O aluzie evidentă la faptul că acești oficiali au vizitat ieri Cotrocenii. Numai că același lucru l-au făcut în cadrul unor întrevederi cu Ponta sau Crin Antonescu.

Vosganian sună mobilizarea pentru preluarea totală a puterii

Dacă în plan extern USL operează cu o dualitate ce se răsfrânge negativ asupra imaginii sale de construcție politică, dar și asupra României, în plan intern ambițiile Uniunii de a acapara puterea totală nu încetează nici după eșecul referendumului intentat președintelui Băsescu. Chiar dacă România a fost criticată pentru politica USL de centralizare și monopolizare a puterii, unii reprezentanți de la vârf continuă această politică ce amintește de vremurile dinainte de 1989. Într-o postare recentă de pe blogul său, vicele PNL Varujan Vosganian vorbește despre aceeași dorință a USL de preluare totală a puterii în România cu accent pe palierului Justiției și conducerile serviciilor secrete din România. „Actualul Guvern are, în plus, un avantaj incontestabil: are de partea sa și majoritatea parlamentară. Parlamentul și Guvernul reprezintă, împreună, puterea într-un stat. Atunci când ele sunt conștiente de puterea lor, președintele rămâne un simplu tăietor de panglici și purtător de cuvânt pentru sine însuși, serviciile de informații învață ce înseamnă controlul parlamentar, iar Parchetele își reîmprospătează, potrivit legii, conducătorii și modalitatea de a conduce, respectând procedurile. USL are, pentru următoarele luni aceste câteva sarcini. În primul rând de a fi conștientă de forța sa instituțională și de a o transpune în practică. În al doilea rând, de a-și așeza liniile pentru campania electorală care vine. ?ê?£i în al treilea rând, să recâștige încrederea oamenilor de cultură, a mediului academic și a mediului de afaceri. Cât despre organismele internaționale, asta rămâne după alegeri, când votul popular va confirma ceea ce ele nu au vrut să vadă în rezultatul din 29 iulie”, scrie cu patos Vosganian.

Mădălin Necșuțu