Acasă Social APC a descoperit margarină cu aromă artificială de unt și conservanți

APC a descoperit margarină cu aromă artificială de unt și conservanți

DISTRIBUIȚI

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 30 de sortimente de margarină fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

 La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

    Analiza informațiilor nutriționale.

    Analiza mențiunilor care îi induc în eroare pe consumatori.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de margarină analizate sunt următoarele: apă, grăsimi vegetale hidrogenate de palmier și cocos, lapte bătut, semințe de rapiță, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de floarea soarelui, sare, fibre vegetale din cicoare, suc de lămâie, extract de morcovi, zer pudră,   EDTA, lecitină de floarea soarelui, mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerol, acid citric, acid lactic, sorbat de potasiu, acid sorbic, beta-caroten, arome naturale, arome, aromă de unt, vitamina A, D și E.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor două ingrediente din toate cele 30 de sortimente și s-au constatat următoarele:

–  La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de apă.

–  La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri vegetale (palmier, rapiță, cocos, floarea soarelui) în proporții variabile.

– La 10% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri și grăsimi vegetale în proporții variabile.

– La 4% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale hidrogenate.

În privința aditivilor alimentari și a aromelor identificate în compoziția sortimentelor de margarină analizate s-au constatat următoarele:

– 93% din margarinele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași, aditiv folosit ca emulsifiant care conține amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile, prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

– 93% din margarinele analizate conțin beta caroten, folosit drept colorant.

– 77% din margarinele analizate conțin acid citric, aditiv folosit ca acidifiant.Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

– 60% din margarinele analizate conțin arome artificiale, acestea sunt folosite pentru a potența gustul și aroma.

– 60% din margarinele analizate conțin conservanți, sorbat de potasiu și acid sorbic.  Sorbatul de potasiu este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. Acidul sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

– 37% din margarinele analizate conțin lecitină de floarea soarelui, folosită ca emulsifiant.

– 30% din margarinele analizate conțin poliricinoleat de poliglicerol, folosit ca emulsifiant.

– 27% din margarinele analizate conțin arome naturale, fără a se preciza tipul aromei.

– 7% din margarinele analizate conțin acid lactic, folosit ca acidifiant.Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

– 7% din margarinele analizate conțin aromă de unt pentru a intensifica gustul de unt din acele margarine.

– 3% din margarinele analizate conțin EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

2. Analiza informațiilor nutriționale.

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 172 kcal și 720 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 18 grame şi 80 grame din care grăsimi saturate între 4 grame şi 37 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de margarină, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor.

3. Analiza mențiunilor care îi induc în eroare pe consumatori.

Experților APC le-a atras atenția modul în care agentul economic „Orkla Foods România” a realizat etichetarea produsului „Margarină Linco cu unt”.

Aşa cum este specificat pe etichetă, proporţia untului este de 0,5%. Însă tot aici este indicată şi proporţia de sare, de 0,7%, aşa încât ne putem întreba retoric de ce acest produs nu s-a numit „Margarină Linco cu sare și unt”.

Apreciem că este extrem de improbabilă sesizarea olfactivă a unei cantităţi de 2,5 grame unt într-o caserolă de 500 grame, probabil aroma de unt din compoziția produsului creează anumite impresii olfactive! Un alt produs care le-a atras atenția experților APC este „Margarină Delma cu savoare de unt și de pâine pe vatră”, distribuită de Unilever. În acest produs nu există unt, nici măcar sub formă de urme, respectiva savoare fiind dată de aromele artificiale din compoziția produsului!

Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 4 prevăd următoarele: „(1) Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziţionarea produselor, în privinţa: a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie […]”.

Asociaţia Pro Consumatori solicită celor doi agenți economici să respecte prevederile legale în materie şi să informeze corect consumatorii asupra produsului menţionat.

“Margarina a fost produsă începând cu anul 1870 de către francezul Hippolyte Mege-Mouriez în regiunea Provence, la solicitarea lui Louis Napoleon al III-lea, în încercarea de a identifica un substitut convenabil al untului. Timp de câteva decenii, consumul margarinei a fost încurajat foarte mult de către industria media, dar şi de către specialiştii de la vremea respectivă, întărind ideea că este mai puţin costisitoare decât untul şi mai sănătoasă, întrucât nu conţine la fel de multe grăsimi saturate. Cu alte cuvinte, consumul acestui aliment reprezintă varianta ideală pentru lozinca marketingului sălbatic, mânat în primul rând de maximizarea profiturilor. Timpul a trecut şi iată că în ultimii ani, munca de cercetare întreprinsă de către cei mai reputaţi medici şi specialişti în domeniu dovedeşte la unison un singur lucru: “untul a fost, este şi va fi întotdeauna mai sănătos decât margarina”. Cert este că majoritatea specialiştilor care au activat în zona nutriţională în urmă cu câteva decenii s-au focusat prea mult pe ideea care sugera în mod clar că margarina ar conţine mai puţine grăsimi saturate comparativ cu untul, raţionament validat chiar şi în prezent. Este foarte adevărat acest lucru, însă nu trebuie să pierdem din vedere “grăsimile trans” care se regăsesc în margarină. Tocmai aceste grăsimi nesănătoase sunt şi cele asociate cu declanşarea bolilor cronice, iar studiul efectuat în anul 1993 de către Harvard School of Public Health concluzionează că ingestia uleiurilor vegetale parţial hidrogenate creşte incidenţa infarctului miocardic. În acel studiu, cercetătorii au demonstrat că reducerea cu numai 2% a energiei provenite din grăsimile trans, susţinută de înlocuirea acestora cu grăsimile nesaturate sănătoase ar reduce cu o treime numărul afecţiunilor cardiovasculare.
Totuşi, cred că ne întrebăm cu toţii de ce margarina s-a impus pe piaţă atât de mult timp. În primul rând, trebuie să ştim că margarina a fost intens promovată în societaţile occidentale începând cu Primul Război Mondial, întrucat era mai ieftină decât untul, iar acest lucru a înclinat definitiv balanţa în favoarea promovării acestui aliment, pe fondul înregistrării unui cost ridicat al vieţii la vremea respectivă. În al doilea rând, marketingul margarinei a funcţionat precum o fac ceasurile elveţiene, producătorii profitând de o masă a consumatorilor neinformaţi. Analizând etichetele margarinelor comercializate pe piaţa noastră, am constatat că raportul dintre grăsimile sănătoase Omega 3 şi grăsimile pro-inflamatoare Omega 6 este de 1 la 3, atrăgând atenţia în mod deosebit asupra acestui fapt. În acelaşi studiu, consumul untului nu a fost legat de apariţia bolilor alergologice pediatrice. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi atunci când alegem margarina în detrimentul grăsimilor antiinflamatoare precum untul ecologic, uleiul de măsline extravirgin obţinut prin presarea la rece, uleiul de in, uleiul de cânepă, uleiul de nucă de cocos presat la rece, aceste grăsimi din urmă fiind considerate în acest moment ca fiind cele mai benefice pentru sănătatea noastră. Este esenţial să boicotăm toate produsele de patiserie, precum şi alimentele prăjite în restaurantele pe care le frecventăm, întrucât sunt şanse foarte mari ca acestea să conţină cantităţi ridicate de grăsimi vegetale parţial hidrogenate. Sunt foarte puţine restaurante care îşi permit să utilizeze grăsimi sănătoase în preparatele oferite clienţilor, de aceea lansez un semnal de alarmă în acest sens. Sunt de părere că un popor informat va ajunge să se orienteze altfel, atunci când va fi nevoit să scoată portofelul din buzunar, focusându-se întai pe prevenţie şi nu doar pe tratarea bolii. Nu trebuie să uităm că suntem ceea ce mâncăm în esenţă şi că în viață suntem liberi să alegem, însă nimeni nu ne absolvă de consecinţele acţiunilor noastre. În fond, alimentele vii au fost şi vor rămâne în continuare cele mai eficiente medicamente.” Nutriţionist Dumitru Bălan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.