1 Martie – Ziua Mărțișorului. Astăzi, domnii trebuie să ofere domnișoarelor și doamnelor mărțișoare, simboluri ale sosirii primăverii. Obiceiul spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și fericire. Roșul fundiței șnurului de la mărțișor semnifică iarna, iar albul – primăvara. La această fundiță se pun alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. Mărțișorul se poartă astăzi sau cåteva zile începånd de astăzi. Nu se știe exact de cånd datează obiceiul oferirii și purtării mărțișorului. Cert este că prima zi a primăverii era celebrată de acum aproximativ 8.000 de ani. Dacii confecționau mărțișoarele în timpul iernii, însă acestea se purtau tot începånd cu 1 martie. Atunci, mărțișoarele erau confecționate din pietricele albe și roșii înșirate pe o ață, fiind purtată la gåt. Pietricelele albe simbolizau bărbatul, iar cele roșii – femeia. Alți specialiști spun că mărțișoarele purtate de daci constau în monede din aur, argint sau bronz, care erau atårnate de fire subțiri de lånă, negru cu alb. Materialul din care era confecționată moneda reprezenta statutul social. Aceste mărțișoare erau purtate pånă cånd înfloreau copacii, după care erau atårnate de crengile acestora. Specialiștii mai spun că există tradiții potrivit cărora firul Mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Legendele Babei Dochia
Babele vestesc și ele venirea primăverii. Începånd de astăzi, Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-și dea jos cele nouă cojoace. Astfel, primăvara ia locul iernii. Babele reprezintă o tradiție pur romånească. De pe 1 pånă pe 9 martie fiecare își alege o zi, o babă. Cum va fi vremea în ziua aleasă așa este și firea omului. Alți specialiști spun că, potrivit tradiției, cum este vremea în ziua aleasă așa va fi următorul an pentru cel care a făcut alegerea.
Tradițiile romånești o prezintă pe Baba Dochia în mai multe ipostaze. În una dintre variante se afirmă că aceasta ar fi stat la baza etnogenezei poporului romån. Dochia, fata lui Decebal, îi cade dragă lui Traian, cuceritorul Daciei. Traian își trimite trupele după Dochia, însă aceasta fuge în munți împreună cu oile ei, unde se transformă, cu ajutorul Maicii Domnului, într-o bătrånă.
Potrivit altei legende, Baba Dochia a fost o păstoriță care a fost transformată în stană de piatră pentru că a sfidat intemperiile declanșate de zeul Gebeleizis, stăpånul stihiilor naturii la daci. O altă legendă spune că Baba Dochia a fost o femeie rea care dorea să scape de nora ei punånd-o la tot felul de încercări imposibil de realizat. Într-o zi și-a trimis nora la råu să spele låna albă pånă se înnegrește. Dumnezeu și Sf. Petru o ajută, însă, pe nora Babei Dochia să înnegrească låna. Baba Dochia, văzånd låna neagră, își trimite nora înapoi la råu să spele låna pånă o albește. Dumnezeu și Sf. Petru o trimit pe nora Babei Dochia să îi dea soacrei flori și fragi. Văzånd florile și fragii, fiind convinsă că a venit primăvara, Baba Dochia ia oile pentru a urca la munte. După nouă zile, în urma unui îngheț, Baba Dochia se transformă în stană de piatră.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
