Acasă Social Botosaniul o ia la vale

Botosaniul o ia la vale

DISTRIBUIȚI

La Botosani, sute de hectare de teren si mii de gospodarii ale populatiei sunt grav amenintate de alunecarile de teren. Seceta care a alternat cu perioadele de precipitatii abundente a acutizat fenomenul. Un cuvant greu il au si infiltratiile de la conductele de apa si canalizare. Peste 10% din cele 4.135 de hectare ale municipiului sunt deja afectate puternic de alunecarile de teren, dar specialistii cred ca efectele se vor amplifica. Nu este exclus sa dispara strazi, case sau blocuri. Nimeni nu stie cand si in ce parte va fugi pamantul.

Cartiere intregi se pot surpa

-Botosaniul e asezat pe terenuri foarte sensibile, la umezeala. Pamantul se taseaza imediat in prezenta apei si solul devine instabil. Nu stim la ce adancime sunt lentilele de argila (paturi de alunecare) care favorizeaza deplasarea pamantului, insa este cert ca fenomenul a fost reactivat dupa foarte mult timp-, spune inginerul Eugen Enasescu, directorul Inspectoratului Teritorial pentru Constructii.

Cele mai afectate sunt zonele Parcul Tineretului, Cornisa Grivita si Imparat Traian. Inainte de 1989, in Cornisa au fost executate lucrari ample de drenaj, dar, pentru ca n-au fost intretinute, fenomenul a luat din nou amploare. A fost mutat si drumul national al Sucevei, care se rupea mereu, din cauza solului purtat de apele subterane. Chiar circulatia autovehiculelor grele este una dintre cauzele alunecarilor.

Si apa din conducte isi face imediat loc si nu are o circulatie ordonata. Ea sapa in sol, se infiltreaza intr-o alta directie, iar locul care ramane gol se surpa imediat. Pentru reabilitarea zonelor cu alunecari, municipiul Botosani ar avea nevoie de sume extrem de mari. Pe zonele afectate trebuie construite sisteme de drenare pe verticala si pe orizontala.

-Multe case si anexe gospodaresti sunt permanent in pericol-, ne-a declarat spus Samoil Carlan, sef Directie servicii descentralizate din cadrul Prefecturii Botosani.

La orizont, o mare mlastina

In restul judetului, situatia este la fel de grava. O buna parte a teritoriului, un procent de 5% din suprafata totala se va transforma in cativa ani intr-un tinut mlastinos. Mii de hectare sunt afectate de alunecarile de teren. Dincolo de situatia dificila a oamenilor, care trebuie sa se mute, in unele cazuri, la kilometri departare, cu toate cheltuielile de rigoare, grav este faptul ca alunecarile nu pot fi oprite. Si aceasta nu din cauze tehnice, ci pentru ca sumele necesare prevenirii fenomenului si stabilizarii zonelor deja afectate sunt imense.

Cartiere mari din municipiile Botosani si Dorohoi, la care se adauga localitatile Ungureni, Draguseni, Broscauti, Hlipiceni, Flamanzi, Pomarla, Hiliseu-Horia si Rachiti se confrunta de ani cu aceasta problema. Desi toata lumea e convinsa de gravitatea chestiunii, nu s-a intreprins nimic concret, macar pentru prevenirea fenomenului, ca sa nu mai vorbim de consolidarea zonelor deja afectate.

-Se impune o expertiza geotehnica, lucru care implica insa multi bani. In baza acestor concluzii se pot da solutii pentru consolidare. Costul unei consolidari este insa enorm, pentru ca pamantul nu poate fi stapanit dupa cum vrem noi-, ne declara Eugen Enasescu, directorul Inspectoratului Teritorial in Constructii. O expertiza poate fi comandata de catre administratia publica locala, aceasta presupunand efectuarea unor foraje la suprafata, la adancime, precum si o analiza a solului. Inspectoratul Teritorial in Constructii nu are mijloace de a constrange primariile, Consiliul Judetean sau Prefectura sa ia masuri.

Primariile de-abia au bani de lefuri

La randul ei, administratia locala nu actioneaza, pentru ca nu are bani. -E vorba de investitii enorme, care nu pot fi sustinute la nivelul bugetelor locale. Posibilitatile financiare ale primariilor sunt reduse, cheltuielile fiind limitate la plata salariilor si a ajutoarelor sociale-, afirma Samoil Carlan, directorul Directiei servicii publice descentralizate din cadrul Prefecturii.

Ceva programe au fost realizate la nivel de municipiu, insa nici in acest caz nu s-au putut face prea multe lucruri si tot din cauza lipsei banilor. La Dorohoi au fost sistate operatiunile de consolidare a zonei, care cuprinde inclusiv o unitate militara, in timp ce la Botosani se asteapta sprijin din partea Prefecturii. Primaria Botosani are obiectivele ei, dar nu poate sa puna in practica nici unul dintre aceste programe, tot din lipsa banilor. -Solicitam domnului prefect o interventie expresa la factorii de decizie din cadrul Guvernului-, ne spune primarul Florin Egner.

Nici Consiliul Judetean nu poate mai mult decat nimic. CJ nu are mijloace legale pentru a obliga localitatile afectate sa foloseasca o parte din banii primiti pentru consolidarea de terenuri sau impaduriri. Singura masura concreta este refuzul de a elibera certificate de urbanism pentru zonele afectate de alunecari. -In planul de amenajare a teritoriului sunt prevazute in sumar zonele cu risc natural. Prin PUG-uri, acestea sunt scoase in extravilan sau se pune interdictia de a se construi acolo-, afirma Magda Diacenco, directorul Directiei de urbanism, amenajarea teritoriului si lucrari publice din cadrul CJ.

Altfel, la nivelul unui intreg judet al tarii, sunt putine sanse ca alunecarile de teren sa fie stavilite in vreun fel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.