Bucureștiul devine pe zi ce trece un oraș al clădirilor înalte, de sticlă, moderne, însă care nu respectă nici cele mai elementare reguli de urbanism, încălcând cu usurință limite de înălțime, forme compatibile estetic și chiar nivelul de ocupare al unui teren. Cu o densitate de circa 9.000 de locuitori pe kilometrul pătrat, Bucureștiul se descalifică în competiția confortului social vis-a-vis de orașe precum Berlin sau Budapesta, unde nivelul maxim atins până acum este de 4.000 de locuitori pe kilometrul pătrat. Cu toate acestea, micul Paris“ beneficiează de autorizații de construcție eliberate pe bandă rulantă în locuri deja suprapopulate dar și de ilegalități în modul în care au fost construite astfel de imobile.
Un astfel de caz este și cel al Anei Orza care locuiește pe strada Intrarea Patrulei, cu ieșire pe Calea Călărașilor, sector 3, într-o casă care a rezistat cu succes celor 80 de ani de la construcția sa. De doi ani, însă, șantierul din complexul rezidențial Delea Veche și-a pus amprenta asupra pereților cât și a structurii de rezistență a imobilului, fără ca proprietara să fie avertizată în vreun fel. După ce construcțiile din jurul imobilului au apărut ca ciupercile după ploaie, crăpăturile adânci s-au întins de pe suprafața pereților până pe tavan, cadrul ușilor nu mai permite închiderea etanșă a lor, iar anul trecut imobilul a reușit să fie chiar inundat din pricina săpăturilor de fundație ale blocului vecin. „Casa mea s-a comportat ca o cetate față de stilul lor de a construi. Cred că sunt ajutată și de cineva de sus, altfel nu-mi explic cum încă rezistă“, spune Ana Orza. La cei 79 de ani, locatara a acționat în instanță, la 2 iunie 2008, compania constructoare, pentru daune asupra proprietății. „Nu au discutat nimic cu mine, ba chiar m-au sfidat, deși am mers la dirigintele de șantier care ar fi trebuit să-mi ceară acordul pentru a ridica colosul de långă casa mea. Pentru ei nu exiști dacă nu ești de acord cu ei“, ne-a declarat proprietara.
„Din balcon pot da mâna cu vecinii“
O altă persoană nemulțumită este și Maria Georgescu, locatară a unei case din 1938, situată pe str. Delea Veche, care de mai bine de doi ani de zile se luptă pentru a-și păstra propriul drept de proprietate. Fostul gard despărțitor a fost dezafectat de blocul alăturat, fără acceptul proprietarei, pentru a constui exact pe linia de hotar partea laterală a imobilului înalt de 25 m. Surpriza cea mai mare a Mariei Georgescu a fost când a descoperit că respectivul zid va beneficia chiar și de ferestre. „Practic nu voi mai pot face nimic în curtea mea deoarece la orice oră cineva se poate uita nestingherit“, ne-a declarat aceasta. Conform Codului Civil, în articolul 633 se stipulează că „este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin doi metri între fondul îngrădit, sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin, și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond“. Tot în articol se mai notează că vederile piezișe spre fondul învecinat sunt interzise. Însă cea mai gravă situație din zona Delea Veche o regăsim la o locatară a cărei casă a fost înconjurată, la propriu, de cele trei blocuri din zonă, cu 7 și chiar 12 etaje înălțime. Construit în 2005, imobilul de la nr. 26 a suferit fisuri accentuate la baza clădirii, pe lângă mizeria zilnică și praful inevitabil al șantierului. Delimitarea de celelalte proprietăți nu ține cont de nimic, transformându-i casa locatarei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, într-o fortăreață fără apărare. „În bucătărie e beznă și la ora 12.00 ziua, iar din balconul meu pot da mâna cu viitorii vecini din bloc. Plus că facturile de la încălzire și lumină au crescut odată cu privarea de soare“, ne-a spus locatara. Toate memoriile adresate Primăriei Sectorului 2 i-au transmis proprietarei că lucrările din jurul casei sale sunt legale deoarece au autorizație.
Autorizații ilegale sau fără acordul proprietarului
Consilierul juridic în probleme de drept civil Ana-Maria Duțescu precizează pentru ziarul „Curentul“ că orice construcție trebuie să respecte toate prevederile legale, teoretic, fiind imposibilă primirea autorizației atâta timp cât nu există avize din partea instituțiilor abilitate. „Articolele 611 și 612 din Codul Civil (n.r. un vecin nu poate face fără acceptul celuilalt fereastra într-un zid comun; ferestrele cu vedere către proprietatea vecin este interzisă fără o distanță de 1,9 m) pot fi eludate, conform legii, atunci când există un consimțământ scris al vecinului, printr-o declarație autentică, la notar. Mai exact, Legea 50/1991 prevede obligativitatea existenței acordului vecinilor, exprimat, în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent celor existente sau în imediata lor vecinătate. Prin urmare, lipsa declarației la notar ar trebui să atragă respingerea cererii de eliberare a autorizației de construcție. De aici, rămân două posibilități. Fie antreprenorul începe construcția fără autorizație, asumându-și consecințele, fie autorizația este emisă ilegal. În fază incipientă, vecinul vătămat poate dispune în instanță sistarea lucrărilor, prin cererea unei ordonanțe președințiale. Între timp, pe fond se poate solicita și demolarea lucrărilor ilegale. Lipsa cunoașterii de către vecini a instrumentelor legale de a se apăra oferă constructorului posibilitatea de a edifica imobilul integral, de aici fiind foarte dificilă aprobarea avizului de demolare a construcției ilegale. Însă există posibilitatea ca amplasarea ferestrelor ce nu respectă normele Codului Civil să fie obturate, cât și posibilitatea de a obține despăgubiri bănești. Pe lângă acționarea în instanță, există și un alt instrument legal, acela al plângerii la instituția care a emis sau trebuia să emită autorizația de construcție sau la instituția care asigură controlul asupra regimului construcțiilor, mai precis Disciplina în construcții, Serviciul Urbanism din cadrul primăriei, respectiv Inspectoratul de Stat în Construcții“, ne-a declarat consilierul juridic Ana-Maria Duțescu. În urma demersurilor redactorilor noștri de a afla un punct de vedere despre aceste aspecte, ISC nu a dat niciun răspuns.
Cheia abuzurilor? PUZ-urile
Dacă în străinătate majoritatea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) sunt elaborate de către o autoritate locală și permit schimbări nesemnificative în comparație cu Planul Urbanistic General (PUG), în țara noastră situația e tocmai inversă. Deseori, PUZ-ul este realizat în urma inițiativelor private care cer construcții tot mai înalte și mai dense, cu nenumărate derogări de la PUG, pe care le și primesc din partea Consiliului General al Municipiului București.
Așadar, cheia abuzurilor sunt reprezentate de PUZ-urile acordate ilegal, ele fiind principalul motiv pentru care vedem imobile de 15 etaje în cartiere cu vile, suține Nicușor Dan, președintele asociației „Salvați Bucureștiul“. Acesta consideră că primii vinovați de instabilitatea urbanistică din Capitală sunt arhitecții-șefi ai sectoarelor, care emit ilegal autorizații de construcție prin modificarea parametrilor din planurile urbanistice zonale și de detaliu în interesul investitorilor. O altă problemă o constituie și ineficiența Parchetului care nu se autosesizează, posibil din cauză că nu deține specialiștii necesari pe un domeniu tehnic, așa cum este dreptul urbanismului. Conform legii, instituția abilitată să verifice legalitatea documentațiilor de urbanism emise de primării este Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). Din păcate, numărul angajaților este prea mic pentru planul de verificări ce ar trebui realizate, astfel autoritatea este redusă și subdimensionată.
Un oraș înalt și disproporționat
Bucureștiul este plin de exemple arhitectonice care încalcă orice regulă de bun simț în materie de urbanism. Sediul „Bogart“, de pe bulevardul Ion Mihalache, sector 1, a obținut autorizație de constructie într-o zonă cu imobile de maxim cinci etaje, în condițiile în care turnul are 22 de etaje. În sectorul 3, mai exact pe strada Postăvarului, ne întâlnim cu un imobil de 12 etaje, destinat locuințelor, care nu s-a sfiit să „muște“ din spațiul verde al blocului învecinat de doar 4 etaje. Nici monumentele istorice nu sunt ferite de dorințele dezvoltatorilor care nu văd nicio problemă în a construi un bloc de 18 etaje alături de Catedrala Sf. Iosif, sector 1. Campionul absolut al lipsei de coerență urbanistică rămâne însă turnul de 18 etaje lipit aproape de Biserica Armenească, din sectorul 2. Asociația „Salvați Bucureștiul“ consideră că legea trebuie schimbată, în special în privința sistemului de sancțiuni prin care construcțiile ilegale pot fi demolate, a suspendării activității acolo unde există suspiciuni privind legalitatea autorizării.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
