In urma cu sase ani, greco-catolicii au descoperit in subsolul catedralei -Schimbarea la fata- de pe bulevardul Eroilor cea mai mare cripta din Cluj-Napoca. Aici sunt 150 de morminte, majoritatea ale unor functionari care au facut donatii bisericii. Lacasul sfant are cea mai zbuciumata istorie dintre toate bisericile din Transilvania, iar viitorul criptei este incert, din lipsa de fonduri. Cripta dateaza din acelasi an ca si biserica, 1776, si este de tip fagure, adica sicriele au fost introduse in zid pe doua niveluri.
Cu 150 de morminte, cripta este cea mai mare din Cluj-Napoca, alte astfel de locuri de veci regasindu-se in biserica franciscana din Piata Muzeului, insa la o scara mult mai mica, si in Biserica romano-catolica -Sfantul Mihail-.
Ultimul ingropat, in anii *20
Majoritatea mormintelor din cripta de pe Bulevardul Eroilor apartin maghiarilor care au fost inmormantati in secolele XVII-XIX, iar ultima piatra funerara dateaza din anii *20 ai secolului trecut. Desi unele morminte au fost vandalizate, cele mai multe pietre funerare sunt inca bine pastrate.
-Initial, acest loc de inmormantare a fost rezervat fratilor minoriti. Cu timpul, aici au fost depusi si laici care impartaseau idealurile ordinului, se distingeau prin participarea la opere caritabile si prin generozitatea fata de saraci. Aici este inmormantata si o reprezentanta marcanta a aristocratiei transilvanene: este vorba despre contesa Anna Toroczkai de Sangeorgiu Trascaului, vaduva contelui Anton Kornis. De asemenea, un numar de inalti functionari ai administratiei din secolele XVIII-XIX, intre care avocati ai saracilor sau sefi ai serviciilor postale, reprezentanti ai mai multor etnii-, sustine Tudor Salagean, seful sectiei de istorie din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
Cripta a fost descoperita, potrivit parintelui Tudor de la catedrala, in urma cu sase ani, in timp ce se efectuau unele lucrari pentru oprirea igrasiei. Cum catedrala necesita ea insasi reparatii capitale, investitiile in reamenajarea criptei mai au de asteptat…
Cripta, depozit de gunoaie
Potrivit lui Mircea Martian, purtatorul de cuvant al eparhiei greco-catolice, desi nu s-a renuntat la ideea amenajarii criptei in scop turistic, acest capitol mai are de asteptat. -Daca se va ajunge la realizarea unui muzeu si introducerea criptei in circuitul turistic, va fi dupa ce catedrala va fi restaurata-, explica Martian.
Specialistii considera descoperirea greco-catolicilor importanta pentru istoria orasului.
-Eventuala sa introducere in circuitul turistic s-ar putea dovedi profitabila. Ea ar reprezenta, cu siguranta, o forma superioara de valorificare a unui ansamblu istoric si arhitectonic valoros-, subliniaza Tudor Salagean, care cunoaste bine interiorul criptei.
Momentan, subsolul in care se afla cripta este aerisit cu gemulete cu gratii, care se afla la nivelul trotuarului. Prin orificiile respective, clujenii gasesc de cuviinta sa arunce gunoaiele care acum salasluiesc langa morminte seculare.
Istoria Catedralei -Schimbarea la fata-
Catedrala -Schimbarea la fata- a apartinut romano-catolicilor, mai precis calugarilor franciscani minoriti, si a fost initial manastire. In 1924, Papa Pius al IX-lea a decis sa doneze biserica greco-catolicilor, fapt pentru care calugarii s-au baricadat zile intregi inauntru si au astupat cripta. In 1930, biserica a devenit catedrala a Eparhiei de Cluj-Gherla, in timpul cardinalului Iuliu Hossu, iar in acelasi an sediul eparhiei s-a mutat la Gherla. In 1948, prin desfiintarea abuziva a bisericii greco-catolice, biserica a trecut la ortodocsi, iar 50 de ani mai tarziu inapoi la greco-catolici, eveniment marcat de violente la Cluj-Napoca intre credinciosii celor doua religii.
De ce inmormantari in cripte?
Potrivit lui Mircea Martian, pe vremea Imperiului roman, crestinii erau inmormantati in catacombele din jurul orasului pentru ca se credea in revenirea lui Iisus pe pamant si in recrearea lumii. In Evul Mediu, s-a trecut la practicarea cultului personalitatii, iar inhumarile se faceau in criptele amenajate in biserici. -Locurile in cripte erau atribuite in baza criteriului personalitatii celui care si-a pus amprenta asupra acelui lacas de cult-, explica Martian, care mentioneaza la acest capitol mormintele voievozilor din Moldova, inmormantati in diferite biserici.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
