Medicii nu vor asigurare de malpraxis -cu de-a sila-

Colegiul Medicilor din Bucuresti a reactionat la preocuparea autoritatilor medicale de a le impune profesionistilor din domeniul sanatatii incheierea asigurarilor de malpraxis prin intermediul anumitor societati. -Constatam ca CNAS este preocupata de asigurarea de malpraxis a cadrelor medicale, preocupare imbucuratoare de altfel, dar observam cu surprindere ca actiunea se face intr-o totala lipsa de transparenta, intr-o perioada de lipsuri pecuniare, in special la nivelul spitalelor, cu care refuza sa incheie contracte…-, arata un comunicat al CMB.

Medicii le reproseaza de altfel vehement autoritatilor impunerea ca obligatie precontractuala asigurarea la doar patru societati si la niste sume exorbitante, netinandu-se seama ca unii medici si asistenti sunt deja asigurati de ani buni la alte societati, neagreate acum de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. In plus, CNAS stabileste niste bareme nerealiste si impune categorii de asigurari de raspundere civila inspirate din tari care au PIB de 10 ori mai mare decat al Romaniei, fara sa analizeze posibilitatile reale ale corpului medical de a se asigura.

Recentul ordin al presedintelui Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate prevede obligativitatea asigurarii personalului sanitar la una dintre cele patru societati de asigurari agreate de CNAS, pentru sume impuse de aceeasi institutie. Suma minima de asigurare prevazuta de ordinul incriminat de medici este de 50.000 de euro anual pentru medicii de familie, 75.000 de euro pentru medicii specialisti, 125.000 de euro pentru chirurgi si stomatologi si de 30.000 de euro pentru cadrele medicale cu studii medii. Societatile de asigurari agreate de CNAS sunt Asirom, Astra, Ardaf si Allianz.

Unii dintre medici obiecteaza insa ca la ora actuala au deja incheiata o polita de asigurare impotriva erorilor profesionale la o alta societate de asigurari. Pe de alta parte, este contestata chiar licitatia in urma careia au fost stabilite cele patru societati de asigurari si chiar ideea de a se organiza o astfel de licitatie pentru medicii de familie, care sunt, de fapt, liber profesionisti. Medicii considera ca prin ordinul presedintelui CNAS se face o discriminare intre specialitati, stabilind ca unele antreneaza un risc mai mare decat altele, -regula- care nu se reflecta insa si in diferentele de salarizare.

Cat priveste replica autoritatilor medicale locale la reactia vehementa a corpului medical, care nu exclude din scenariile viitorului imediat nici aparitia unor adevarati vanatori de asigurari, ea era intr-un fel previzibila. Reprezentantii Caselor Judetene de Asigurari de Sanatate au dat de inteles ca, dincolo de corectitudinea ori incorectitudinea ordinului cu pricina, aplicarea lui nu este obligatorie, dar conditioneaza semnarea contractelor dintre medici si CJAS-uri…

Denuntand -manipularea financiara- careia-i sunt supusi de catre autoritati, reprezentantii Colegiului medicilor bucuresteni resping, printre altele, termenul -finantare- in ceea ce priveste unitatile sanitare, termenul corect fiind -plata pentru servicii medicale-. Desi din toate discutiile purtate cu CNAS rezulta ca plata serviciilor medicale trebuia facuta in termenele stabilite, la 60 sau 90 de zile, pentru a nu se acumula noi datorii, majoritatea spitalelor nu au primit nici un ban, aceasta insemnand ca unitatile sanitare vor fi obligate sa-si restranga activitatea. Aceasta in conditiile in care Ministerul Sanatatii se incapataneaza sa restructureze sistemul dupa criterii contabile, nu dupa necesitatile morbiditatii specifice Romaniei.

CMB cere autoritatilor sa trateze corpul medical ca pe -un partener-, nu ca pe un -finantat-. -Am dori ca presedintele CNAS sa inteleaga ca nimic nu se poate face in -pozitie de drepti- si sa tina seama ca hibele principale ale sistemului sanitar constau in modul in care se face plata serviciilor medicale, finantarea, restructurarea si reorganizarea serviciilor pentru populatie-, avertizeaza reprezentantii medicilor.