Multime de pelerini la Izvorul Tamaduirii

Inca de joi seara, mii de credinciosi sositi din toate colturile tarii ca sa ia agheasma de la Izvorul Tamaduirii au stat ore intregi la coada la Biserica Greaca din Centrul Vechi al Brailei, cu nadejdea in suflete si cu credinta ca se vor vindeca de orice boala ar fi fost loviti.

Tineri si varstnici, saraci si bogati, romani si tigani, cu totii au sosit la Biserica Greaca -Buna Vestire- – edificiu vechi de un secol si jumatate -, ca sa ia apa sfintita de la izvorul de sub sfantul altar, despre care se crede ca ar lecui bolile trupesti si sufletesti. Infruntand somnul, foamea, dar si oboseala drumului, credinciosi din tot judetul Braila, dar si din Vrancea, Galati, Constanta, Ilfov, Dolj si alte judete ale tarii, ba chiar si din Grecia, Bulgaria, Moldova si alte tari, au primit, odata cu apa tamaduitoare, binecuvantarea Prea Sfintitului dr. Casian Craciun al Dunarii de Jos, ierarhul care a oficiat Sfanta Liturghie si slujba de sfintire a agheasmei. Nu putini au fost cei care au marturisit inaintea Lui Dumnezeu si cu mana pe inima ca au fost vindecati in momentul in care au luat apa de la izvorul Bisericii Grecesti de la Braila. -Vin de 20 de ani ca sa iau agheasma de aici, de la <Buna Vestire>, si Dumnezeu m-a ajutat de fiecare data, atat pe mine, cat si pe cei din familia mea. I-am auzit pe multi spunand ca s-au vindecat datorita apei de la Izvorul Tamaduirii…-, a spus o batrana venita tocmai din judetul Galati.

Puhoiul de oameni

Slujba de sfintire a apei (Agheasmei celei Mici) a fost oficiata joi seara, de PS Casian Craciun, episcopul Dunarii de Jos, o ora mai tarziu credinciosii asezandu-se la coada, ca sa ia apa de la izvorul miraculos. Toata noaptea de joi spre vineri, pelerini din toate colturile tarii aproape ca s-au calcat in picioare ca sa primeasca agheasma, autoritatile mobilizand in zona importante forte de ordine, zeci de jandarmi si politisti, care au stat o zi si-o noapte in strada, la datorie. Ieri dimineata, la ora 9.00, ierarhul de la Galati a oficiat Sfanta Liturghie Arhiereasca, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi eparhiali. Miile de credinciosi prezenti la Biserica Greaca au fost binecuvantati si botezati cu agheasma, rugile tuturora indreptandu-se catre semenii nostri care au avut si au de suferit de pe urma catastrofalelor inundatii ce s-au abatut asupra sudului tarii. Episcopul si preotii slujitori s-au rugat, de asemenea, pentru contenirea ploilor si retragerea apelor Dunarii, pentru crutarea poporului drept credincios si izbavirea de pacate. Ieri dupa-masa, cozile interminabile de la Biserica Greaca se intindeau inca pe mai bine de 200 de metri, din curtea sfantului locas, pe Calea Calarasilor si pana pe strada Rubinilor, la Universitatea -Constantin Brancoveanu-. Brailenii spun ca niciodata nu a mai fost asa puhoi de oameni la Izvorul Tamaduirii.

Istoria lacasului ridicat de greci

Minunea apei de la Izvorul Tamaduirii din Braila este legata de insasi istoria urbei dunarene si a sfantului lacas, construit pe vremea domnitorului Alexandru I. Cuza de catre grecii stabiliti pe aceste meleaguri… Lucrarile la edificiu au durat aproape 10 ani. In februarie 1863, 311 greci braileni intruniti in asezamantul lui Ioan Ralis (Rally) din centrul orasului au pus bazele Comunitatii Elene din Braila, cu scopul de a ridica o biserica impunatoare, in care slujba sa se oficieze in limba materna.

Se spune ca, in momentul in care se sapa fundatia, a iesit la iveala un izvor exact in locul in care urma sa fie sfantul altar, in conditiile in care edificiul se afla la 20 de metri deasupra nivelului Dunarii. Curand, acest izvor avea sa devina Izvorul Tamaduirii de la Braila. Lucrarile la Biserica Greaca din Braila au durat mai bine de noua ani. Edificiul este realizat in forma de cruce, cu doua turle, stilul predominant fiind cel bizantin, cu puternice influente antice grecesti, gotice si renascentiste. Catapeteasma este realizata in foita de aur de mesteri adusi de la Constantinopol. Uriasele candelabre sunt din cristal de Boemia, biserica adapostind numeroase obiecte de patrimoniu, inclusiv o icoana din secolul al XVI-lea.