Anchetele în cazul tinerei căreia i s-a făcut rău la serviciu, după care, la cåteva zile, a murit la Spitalul Universitar de Urgență București, au demarat, ieri, „cu viteză maximă“. Atåt Inspectoratul Teritorial al Muncii (ITM) București, cåt și procurorii Parchetului Judecătoriei sectorului 6 din Capitală s-au pus serios pe treabă. Cele două instituții așteaptă, însă, și concluziile INML „Mina Minovici“, unde a fost transportat, ieri, trupul neînsuflețit al femeii. Deocamdată, potrivit purtătorului de cuvånt al SUUB, Bogdan Popescu, medicii acestei unități spitalicești au stabilit drept cauză a decesului Ramonei Cîciu suspiciunea de miocardită – inflamare a mușchiului inimii. „Diagnoticul este suspiciune de miocardită, așa cum am stabilit încă de la internare, însă cauza decesului va putea fi stabilită doar la INML «Mina Minovici», unde va fi trimis cadavrul în această după-amiază (n.r. ieri după-amiază)“, a explicat Bogdan Popescu. Soțul tinerei a declarat după incident că soția sa a murit din cauza muncii, mai exact „ea fiind nevoită să facă ore suplimentare și să-și ia de lucru acasă“. Reprezentanți ai ITM București au mers la Ipsos Interactive Services, unde lucra Ramona Cîciu, și au început verificările pentru a stabili cåt timp se lucrează în compania, dacă orele suplimentare sunt plătite, dacă ultimul control a fost efectuat de către medici de medicina muncii în decembrie 2009, așa cum a afirmat conducerea companiei. Totodată, reprezentanții ITM București vor cere și fișa de aptitudine a Ramonei Cîciu în care trebuie să se apară clar dacă aceasta era sau nu aptă de muncă. Reprezentanții ITM București i-au întrebat, ieri, pe angajații companiei despre orarul de lucru.
Constantin Bujor, șeful ITM București, a precizat, ieri, că în cazul în care concluziile INML „Mina Minovici“ nu vor întårzia să apară, ITM București ar putea finaliza dosarul în aproximativ trei săptămåni, după care imediat va fi trimis procurorilor. Pe de altă parte, procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 6 din Capitală care anchetează cazul Ramonei Cîciu au transmis adrese pentru ridicarea de documente către SUUB și către compania la care aceasta muncea. Totodată, „au fost identificați potențiali martori care vor fi chemați la audieri“.
Procurorii Parchetului de pe långă Judecătoria Sectorului 6 din Capitală s-au autosesizat și efectuează cercetări avånd ca obiect aplicarea și respectarea normelor cuprinse în Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. Cercetările se efectuează în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care „Ramona Cîciu a ajuns în stare gravă la spital, direct de la locul de muncă“. Potrivit reprezentanților Ipsos Interactive Services, Ramona Cîciu era angajată ca programator în această companie din anul 2002, iar în perioada octombrie 2007-mai 2008 a fost în concediu de maternitate și creștere a copilului. Angajatorul a mai precizat că programul normal de lucru al femeii era de opt ore, plus o oră pauză de prånz , iar în perioada ianuarie-martie 2010 durata medie de lucru a fost de opt ore și 30 de minute.
Fișa de aptitudine este… sfântă
Orice angajator trebuie să identifice factorii de risc la care sunt supuși angajații lui la locul de muncă, iar în funcție de acești factori, medicul de medicina muncii cu care lucrează angajatorul trebuie să efectueze controalele medicale. Surse autorizate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică au declarat că „medicul de medicina muncii trebuia să o asculte pe Ramona Cîciu la plămâni și la cord, să-i ia tensiunea și să-i facă un control oftalmologic amănunțit având în vedere că lucra la calculator. Există HG 355/2007 unde aceste controale sunt reglementate pe categorii de personal“. Aceleași surse autorizate au precizat că orice angajat trebuie să răspundă la o serie de întrebări legate de consumul de cafea, țigări, droguri, alcool, vaccinare, boli anterioare, boli de care suferă. În fișa de aptitudine medicul de medicina muncii scrie clar angajat „apt“ sau „nu“ de muncă.
Depresie de epuizare
Psihiatrul Florin Tudose a declarat ieri, pentru „Curentul“, că „trebuie să ne întoarcem cu picioarele pe pămånt“, căci „munca nu ucide pe nimeni, așa cum nici cauzele psihologice și sociale nu pot provoca moartea. Nu au murit oamenii de stres sau epuizare în lagărele comuniste sau la canalul Dunăre-Marea Neagră“. Acesta a adăugat că nu trebuie ca romånii să se lamenteze ca urmare a unor asemenea situații: „În cazul muncii fizice ar putea exista riscul apariției unui stop cardio-respirator, dar la munca intelectuală nu poate fi vorba de deces decåt dacă cel în cauză bea cafea în exces și fumează mult, iar pe långă toate acestea mai suferă și de unele afecțiuni“. Tudose a adăugat că la psihiatri sau la psihologi se prezintă pacienți epuizați, dar în cel mai rău caz aceștia fac așa-numita „depresie de epuizare“.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
