Acasă Social Muzeul din burta

Muzeul din burta

DISTRIBUIȚI

Pansamente, vata, pense si chiar campuri operatorii, care nu au nici in clin, nici in maneca cu burtile oamenilor, sunt uitate, uneori, de chirurgi in corpurile pacientilor. Cu toate ca sunt neglijente medicale clare, aceste episoade nefericite sunt apreciate de medici ca fiind accidente care se pot intampla oricui. Cu atat mai mult, cu cat bolnavul este pe patul de moarte, iar specialistii spun ca actioneaza in regim de urgenta, ca sa salveze bolnavul.

In creier este mai greu sa uiti obiecte

-Astfel de accidente se intampla mai des in chirurgia generala si mai putin in neurochirurgie. Norocul nostru ca noi nu folosim prea multe comprese sau fese cand facem operatii pe creier-, a spus cu umor prof. dr. Nicolai Ianovici, seful Sectiei I Neurochirurgie de la Spitalul -Sf. Treime-. Acesta sustine ca a vazut si la televizor colectii intregi de materiale uitate de medici in cursul operatiilor: pense, departatoare, fese etc. Prof. Ianovici a mai spus ca, de cand lucreaza in spital, nu a gasit in capetele pacientilor nici un corp strain, dar este de parere ca astfel de episoade se pot intampla oricui.

-De cand am mers in strainatate in schimb de experienta, am invatat ca este foarte important sa numeri toate pansamentele folosite in cursul interventiei, ca sa nu ai nici un fel de probleme-, ne-a declarat prof. dr Eugen Tarcoveanu, directorul Spitalului -Sf. Spiridon-.

Presedintele Colegiului Medicilor, conf. dr. Vasile Astarastoae, sustine insa ca nici macar numararea nu poate fi sigura.

Materialele folosite in strainatate contin un fir special pentru a fi detectate

In cazul medicinii generale, la o singura operatie, cadrele medicale ajung sa foloseasca peste 150 de comprese ca sa poata domoli sangerarea. Daca, in cazul neurochirurgiei, fesele nu sunt amplasate in plaga, ci ajuta doar la tamponarea plagii, dupa care sunt aruncate imediat, in cazul chirurgiei generale sau al obstetricii, acestea se amplaseaza in plaga si abia spre sfarsitul operatiei se extrag si se arunca.

-Cand sangerarea este foarte mare sau in cazul interventiilor laborioase, multe dintre comprese se imbiba cu sange si nu se mai deosebesc. Uneori, bucatile de material se ascund in locuri ?çstrategice?ê, unde pot fi foarte greu de gasit. Aceasta mai ales daca este vorba despre o interventie in care un organ intern sau o bucata din acesta a trebuit sa fie extirpat-, ne-a declarat prof. dr Costel Plesa, seful Clinicii I Chirurgie de la Spitalul -Sf. Spiridon-. Neurochirurgii ne-au explicat ca, pe langa tehnica numararii, medicul care este mana a II-a la operatii trebuie sa urmareasca daca medicul-prim a scos toate pansamentele sau instrumentele chirurgicale, adica sa stea cu ochii pe toate materialele folosite de mana I. In medicina occidentala, eventualul corp strain uitat este depistat la scurt timp dupa ce bolnavul este scos din blocul operator. Absolut toate materialele sanitare care se folosesc in cursul operatiilor contin in compozitia lor un fir special pentru depistare, radio-pac.

La noi, confirmarea de corp strain se face numai dupa o noua operatie

La noi insa, conducerile spitalelor se scuza, spunand ca abia reusesc sa achizitioneze, pe datorie, comprese, vata sau pansamente, asa incat nici nu se pune problema sa cumpere materiale sanitare cu fir special, care sunt de cel putin trei ori mai scumpe decat cele romanesti. O astfel de achizitie, in conditiile unui buget de austeritate, ar face ca specialistii sa opereze intr-o luna, iar in urmatoarele doua sa stea degeaba, deoarece ar ramane fara materiale. -In urma cu cateva luni, am lucrat si noi cu astfel de materiale, pe care le-am primit de la ajutoare. Ne era si mila sa le folosim, cand stiam cat sunt de scumpe si noi nu ne putem permite sa le cumparam-, a precizat directorul Spitalului -Sf. Spiridon-, prof. dr Eugen Tarcoveanu. In Iasi, materialele sanitare uitate in timpul operatiilor chirurgicale nu pot fi depistate uneori nici dupa ce au fost -gazduite- doi-trei ani in corpurile pacientilor. O eventuala ecografie ar putea duce la o suspiciune de material textil, dar confirmarea poate fi facuta abia dupa extirparea ghemului de cheaguri de sange si infectii, format in jurul pansamentului, si dupa examinarea sa in laborator.

Nici chirurgii nu-si pot da cu parerea despre ce este vorba, imediat dupa ce fac interventiile chirurgicale, ci abia dupa examenul microscopic, care poate pune in evidenta eventualele fire textile. Insa, din pacate, -ghemurile- sunt confundate adeseori cu tot felul de tumori sau chisturi, atunci cand sunt fixate in apropierea organelor interne. Ele pot determina tot felul de complicatii pana cand ajung sa avertizeze persoana in cauza ca inauntrul lor este ceva in neregula. Chiar daca pana in prezent examenele histopatologice nu au scos in evidenta vreun caz mortal din cauza unor fese sau a unor bucati de vata ramase in corpurile bolnavilor, stresul si noua interventie chirurgicala, pe care trebuie sa o suporte bolnavul, sunt suficiente uneori ca pacientii sa nu mai aiba incredere in chirurgi si sa se dea pe mana lor abia atunci cand suferinta lor este foarte grava.

Medicii si asistentele pot face asigurari de mal praxis

Medicii sau asistentele care o dau in bara cand acorda ingrijiri medicale bolnavilor pot scapa de calvarul despagubirilor materiale daca isi fac asigurare la agentiile de asigurari. -Atat medicii, cat si asistentele medicale pot face asigurari de mal praxis. Cand bolnavul nemultumit solicita daune medicului care i-a gresit operatia sau care a facut o eroare medicala, banii vor fi achitati de societatea de asigurari-, ne-a declarat ing. Sorin Coteanu, directorul Societatii -Asigurarea Anglo-Romana-.

Directorul Sorin Coteanu ne-a precizat ca asigurarea se poate plati in trei rate anuale si este valabila un an de zile. Dupa care, medicul trebuie sa-si reinnoiasca polita de asigurare pe urmatorul an, daca vrea sa nu aiba surprize. Pentru medicul stomatolog exista un anumit prag minim de asigurare, care insa este diferit de asigurarea unei asistente medicale care se considera ca poate gresi mai putin decat un medic. Tot diferita este si asigurarea unui chirurg care are mult mai multe sanse sa greseasca in cursul unei operatii. Practic, asigurarile sunt esalonate, functie de pregatirea si de specializarea cadrelor medicale. De regula, ele sunt de cateva milioane de lei pe an, ce se platesc in rate. In schimb, ramane la latitudinea fiecaruia ca sa-si aleaga suma maxima pentru care sa se asigure. Astfel, pacientii pot da in judecata medicul care le-a gresit operatia, care nu le-a tratat bine dintii sau pur si simplu pentru o simpla eroare medicala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.