Opozitie vehementa la politica de sanatate a guvernului

Alianta Medicilor va solicita Curtii de Conturi si Parchetului National Anticoruptie declansarea urgenta a unei anchete privind deturnarea majora a fondurilor din banii asiguratilor in afara sistemului sanitar, a declarat, ieri, Alin Apostol, presedintele organizatiei. -Conform unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 35% din incasarile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate ar trebui sa se intoarca in sistemul de sanatate ca plata a serviciilor medicale. In 2002, numai 20% din fondurile CNAS au ajuns in sistem. Aceasta deturnare de fonduri a intretinut si amplificat sistemul spagii practicat in unitatile sanitare si, de asemenea, a scazut calitatea serviciului medical furnizat catre populatia asigurata-, a mai spus Apostol, citand din raportul mentionat.

Organizatia medicala asteapta raspunsul anchetei in termen de 30 de zile, dupa care ii va ataca in instanta pe cei pe care ii considera vinovati de situatia dezastruoasa in care se afla acum sistemul medical.

Dar si raportul special anual al institutiei Avocatul Poporului privind sistemul de ocrotire a sanatatii releva ca blocarea fondurilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de catre Ministerul Finantelor conduce, in mare masura, la disfunctii in sistemul national de asigurari de sanatate. -Am impresia ca se schimba destinatia banilor pentru CNAS-, a declarat ieri avocatul poporului, Ioan Muraru. -Exista ceva neclar in circulatia acestor bani, care reprezinta o cotizatie cu destinatie speciala. Banii se aduna de la toti platitorii, insa destinatarii – spitalele, medicii – se plang de lipsa de fonduri-, a spus Muraru. El a adaugat ca, in circulatia banilor se produce un scurtcircuit care micsoreaza sumele care ar trebui sa ajunga la destinatie.

Medicii sunt impotriva desfiintarii spitalelor sau reducerii numarului de paturi din unitatile sanitare. Ei apreciaza ca aceasta masura nu va duce la scaderea cheltuielilor din sistemul sanitar, ba, mai mult, va fi distrusa singura structura care mai functioneaza bine in sanatatea din Romania, respectiv asistenta medicala tertiara.

Daniela Bartos, ministrul sanatatii, a apreciat ca numarul total de paturi din spitalele bucurestene ar trebui redus cu aproape 5.000, potrivit recomandarii Bancii Mondiale. -Avem drept tinta sase paturi la mia de locuitori, ceea ce presupune o reducere cu peste 21.000 a numarului total de paturi de la nivel national, din care, in 2002, au fost reduse 7.400-, a mai spus Bartos. In replica, Sorin Oprescu a spus ca -indemnul este sa nu facem restructurarea spitalelor dupa cifre contabile, ci dupa morbiditate, si atunci vom vedea daca este nevoie de cinci sau sase paturi-. La randul sau, directorul Spitalului -Sfanta Maria-, Narcis Copca, apreciaza ca reducerea numarului de paturi nu inseamna insa si reducerea cheltuielilor. -Cheltuielile inseamna zile de spitalizare, tratamente. Or, reducand numarul de paturi, nu inseamna ca vom reduce numarul de internari, pentru ca numarul bolnavilor este in crestere, iar paturile vor fi ocupate continuu. Mai mult, exista riscul sa fie internati cate doi sau trei bolnavi in pat-, a declarat Copca.

Opozitia medicilor fata de intentiile de restructurare agresiva a spitalelor, promovata de catre autoritatile medicale, se face tot mai simtita si in tara. Directorii spitalelor din judetul Neamt refuza sa semneze contractele-cadru cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Neamt. Ei au apreciat ca bugetul alocat spitalelor este insuficient si au spus ca nu pot semna contractele-cadru cu CJAS Neamt intrucat risca sa raspunda penal daca nu se incadreaza in fila de buget, iar daca se vor incadra in sumele alocate, actul medical va avea de suferit si ar putea duce la decesul pacientilor, fapt ce atrage din nou raspunderea penala a medicilor.

In conditiile in care nu semneaza aceste contracte, CJAS Neamt nu poate debloca fondurile catre spitale care, la randul lor, nu au cu ce plati furnizorii de utilitati, medicamente, aparatura si servicii. Sefii spitalelor sunt hotarati ca in cazul in care nu vor fi alocate fondurile necesare sa nu semneze contractele-cadru, riscand sa fie schimbati din functii.