Cladirea din centrul Bucurestilor, care gazduieste in prezent Muzeul de Istorie al orasului, isi datoreaza existenta marelui postelnic Grigore Sutu. Acesta decide, in anul 1833, sa-si construiasca o resedinta somptuoasa, ridicata dupa planurile arhitectilor Johan Veit si Konrad Schwink. Impunatorul edificiu este conceput in stil neogotic, cu patru turnulete poligonale – cate doua pe fiecare din partile laterale de nord si de sud, completate de o cupola ce confera spatialitate interiorului. Ulterior, postelnicul Sutu si sotia sa, Irina, fiica marelui bancher Stefan Hagi Moscu, adauga cladirii marchiza sustinuta de piloni de fier, care da impresia unui elegant peron de intrare. Pe aceeasi linie a preocuparilor permanente ale celor doi fata de infrumusetarea si intretinerea atat a palatului, cat si a parcului care il inconjura, se inscriu si transformarile din interior. Astfel, la numai trei ani dupa construirea palatului, Grigore Sutu ii comanda mesterului austriac Eser executarea unui policandru de alama, format din 24 de sfesnice, asemeni celui de la biserica -Sfantul Ioan Nou-. Holul central, cu decoratiunile interioare, apartine lui Karl Storck, sculptor si artist decorator de notorietate in epoca. In 1862, acesta initiaza o serie de transformari care constau in deschiderea a trei arcade, crearea unei scari monumentale desfacuta in doua brate si montarea pe peretele din fata a unei oglinzi de Murano, deasupra careia se poate observa medalionul sculptat in lemn al Irinei Sutu.
Elegantul palat era inconjurat de un parc care se intindea pana spre fostul amplasament al bisericii -Sfantul Sava-, care se gasea pe locul actualei universitati. De asemenea, gradina palatului era renumita la acea vreme pentru plantele si animalele exotice care erau crescute in ea, precum pelicani, fazani ori pauni.
Frumusetea edificiului si fastul pe care i l-au conferit balurile si seratele organizate aici au facut din resedinta familiei Sutu un loc admirat de societatea bucuresteana. Dupa ce primeste diverse destinatii, cu o zi inainte de aniversarea centenarului Unirii Principatelor, ctitoria lui Grigore Sutu o capata pe aceea de Muzeu de Istorie al Municipiului Bucuresti, la 23 ianuarie 1959, pe care o pastreaza si in momentul de fata.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
