La megamitingul de astazi si-au anuntat participarea salariati din cinci mari organizatii sindicale: Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia Sindicatelor Independente din Invatamant -Spiru Haret-, Federatia Nationala Sindicala -Alma Mater-, Federatia Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare, la care se adauga si Uniunea Functionarilor Publici din Romania. Se asteapta participarea a cateva zeci de mii de persoane, atat din Bucuresti, cat si din teritoriu. Motivele sunt, de acum, arhicunoscute: salarizarea sub limita de subzistenta decenta, in conditiile in care scumpirile se tin lant, inexistenta tichetelor de masa si lipsa unei aprecieri – nu doar materiale – a importantei pe care aceste categorii o au in societate.
Dascalii erau mai pretuiti inainte de *89
Pe noua grila de salarizare, propusa de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, si care va avea 61 de pozitii, profesorii se plaseaza abia pe pozitia 42. Daca privim etajele superioare ale noii grile, constatam ca tot ce inseamna personal din aparatul administrativ este peste dascali, ca nivel de salarizare; practic, un viceprimar comunal, care poate avea doar patru clase, poate primi mai multi bani decat un profesor universitar cu vechime. Pe vremea lui Ceausescu, grila de salarizare – cea aparuta in 1974 – avea 41 de pozitii. Profesorii universitari ocupau, pe aceasta grila, pozitia 38. Doar secretarii de judet si alti cativa cu functii in P.C.R. ii depaseau, ca nivel de retribuire. In schimb, directorul de la -23 August- avea un salariu – de baza – inferior cu cateva sute de lei, fata de profesorul universitar. Un profesor universitar ajungea sa aiba 6.000 de lei in mana, in timp ce oul costa doar un leu, muschiuletul de porc – 27 de lei. Un profesor de liceu, cu gradul I, primea peste 4.000 de lei.
Viitoarea pozitie 42 pe grila inseamna ca un cadru didatic universitar poate primi pana la zece milioane. Dar in aceasta suma sunt cuprinse si doua sporuri: sporul de stabilitate, care inseamna 15% din salariul de baza, si sporul de stres – care, la o vechime in munca de peste 40 de ani, inseamna inca 30%. Practic, cele zece milioane inseamna o crestere de doar 35%, net. Si asta pentru maximum de vechime si profesie. Dar pentru celelalte categorii, in medie, cresterea ar putea fi mai mica.
Per total, daca se adauga si indexarile din acest an – de 20% – si tot nu se acopera rata inflatiei pe ultimii doi ani. Din aprilie 2000 nu au mai avut loc mariri efective de salariu in invatamant, in timp ce inflatia totala pe acesti doi ani a fost de aproape 80% (45% in 2000, si 35% in acest an). Salariul dascalilor a crescut cu doar 55%. Se vede clar ca salariul actual al unui cadru didactic, dupa toate maririle, reprezinta doar 75% din cel pe care-l primea acum aproape doi ani…
Bugetul Educatiei si Cercetarii, in cadere libera
Practic, de la bugetul central si de la cele locale, nu s-au dat decat 3,4% din PIB. Restul de 0,7% sunt niste bani-fantoma, care n-ar trebui luati in calcul; vreo 4.000 de miliarde care apar ca venituri extrabugetare, pe care sindicalistii nu-si explica de unde ar putea fi scoase, si inca vreo 5.000 de miliarde, sub forma unor dolari nevazuti de nimeni (cam 150 de milioane de dolari). Acesti dolari fusesera prinsi si in bugetul anului 2001, si ar fi trebuit sa fie folositi sub forma de garantie guvernamentala pentru finantarea de programe de cercetare universitara. Dar acesti bani n-au fost vazuti de nimeni! Motivul este lipsa metodologiei pentru accesul la aceste credite. Revenind la veniturile extrabugetare, daca acestea mai permit – in cadrul invatamantului superior – o oarecare posibiltate pentru acordarea tichetelor de masa, in invatamantul preuniversitar sunt sanse infime pentru realizarea acestei doleante a sindicalistilor. Poate, numai daca vreun primar o sa reuseasca sa fie atat de gospodar incat sa gaseasca fonduri pentru cei din urbea lui…
Radu Minea, presedintele FSLC-P, acuza Guvernul de nerespectarea legii la intocmirea bugetului destinat Cercetarii. -Legea prevedea ca bugetul Cercetarii sa fie de minimum 1/5 din bugetul Educatiei. Dar a fost amputata, a fost siluita, si ni s-a promis ca prin rectificari succesive va atinge totusi cota prevazuta… Or, noi constatam ca, pentru 2002, bugetul va fi mai mic! Pentru 2001, a fost de 0,21% din PIB, adica de 1.900 miliarde de lei. Pentru 2002, cresterea este de doar 200 de miliarde in valoare absoluta, ceea ce nu acopera nici macar inflatia… Nici structural nu a fost modificat bugetul Cercetarii, cei de la Finante sfidand promisiunile facute in campania electorala-, afirma Minea.
-Am vazut dascali fericiti-
Asa s-ar putea crede despre cei din Federatia Educatiei Nationale, care initiaza propriile miscari de protest, limitandu-se la pichetarea, intre orele 8,00 si 10,00, a sediului Parlamentului. Catalin Croitoru, presedintele FEN, considera ca este marginalizat de catre ceilalti sindicalisti din Educatie, acuzandu-l pe Aurel Cornea, presedintele FSLI, ca-i face -mizerii-. Una dintre aceste -mizerii- ar fi ca presedintele FEN isi doreste cu ardoare sa ajunga consiler al primului-ministru. Recunoastem ca aceasta -mizerie- am auzit-o si noi, dar din alte surse. Daca avem in vedere si ca sotia lui Croitoru este cu un picior in Ministerul Educatiei si Cercetarii, unele -mizerii- devin mai credibile ca niciodata…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
