Proiectul NERVA – o reușită pe plan științific pentru România

În ciuda imaginii negative pe care ne-am creat-o în numeroase domenii, putem spune că Romånia are și romåni capabili, inventivi, inteligenți, care pot face lucruri lăudabile. Un astfel de exemplu oferă profesorul Radu Rugescu, din cadrul Universității Politehnica București, care coordonează proiectul de cercetare NERVA, finanțat de Ministerul Educației. Profesorul Rugescu, împreună cu cinci parteneri industriali, a cåștigat proiectul științific în urma unei competiții naționale în 2008.
Scopul principal este realizarea unei platforme de lansare a nanosateliților în orbită, care să implice costuri mult mai mici decât cele existente în prezent, cum sunt cele europene Soyuz. Ca bază, se folosește o gamă de rachete dezafectate de armata română.
Consorțiul NERVA propune studierea experimentală a funcționării unui vehicul rachetă antiaerian de mici dimensiuni, pentru evaluarea performanțelor. Această etapă este urmată de proiectarea și realizarea unor ameliorări mecanice și electronice ale vehiculului militar pentru creșterea masivă a performanțelor pånă la atingerea unui plafon de zbor orizontal orbital la 160 km altitudine, cu o viteză remanentă de 3700 m/s. Ulterior se va adăuga un al treilea etaj esențialmente romånesc, propulsat de un nou tip de motor pånă la viteza orbitală de 7857 m/s.
Experimentul Nerva-1, care a avut loc pe 15 iunie 2010, la baza NATO Capul Midia, este primul din seria de experimente destinate testării echipamentelor de bord ale rachetelor ce vor purta nanosateliții romånești ADDASAT în orbită.
Racheta actuală este produsă pentru Statul Major al Forțelor Aeriene și s-a desprins de la sol cu o accelerație mare, atingånd rapid viteza de 550 m/s cca Mach 1,9. Aceasta s-a deplasat pe o distanță de 21 km și a ajuns la înălțimea de 8000 de metri, transmițånd timp de 90 de secunde date telemetrice și imagine video, înregistrată pentru a fi analizată ulterior.
Nerva-1, primul experiment de acest fel realizat în Romånia, a ajutat la măsurarea poziției și atitudinii rachetei în spațiu, fiind un succes mai mare decåt se prevăzuse. Reușita, realizată dintr-o singură încercare, va permite continuarea proiectului cu următorii pași, și anume fabricarea autopilotului orbital, care va ghida cu precizie racheta în afara atmosferei terestre. Totodată, se creează o bază practică pentru accesul Romåniei la cercetări spațiale orbitale cu resurse proprii. Experimentul a trezit interes în Statele Unite, unde a fost tradusă în limba engleză de fizicianul atomist Dr. Marvin Herndon.
Colectivul implicat în dezvoltarea acestui proiect îi numără, pe långă profesorul Radu Rugescu, pe alți trei cercetători, Cristian Constantinescu, Remus Cacoveanu și Mihai Barbelian. Alături de ei, mai sunt implicați și studenții Adrian Mihai, Dragoș Ronald Rugescu și Sergiu Vătăman, cu pregătire în avionică și calculatoare.