România a coborât de pe penultima pe ultima poziție în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecție socială, cu numai 17,6%, după ce a făcut schimb de locuri cu Letonia, iar nivelul cheltuielilor din România se află la circa jumătate din media UE de 30%. Procentaje mai mici de 20% pentru cheltuielile de protecție socială au înregistrat și Letonia (17,8%), Bulgaria și Estonia (ambele 18,1%), Slovacia (18,6%), Polonia (18,9%), Lituania (19,1%) și Malta (19,8%), potrivit informațiilor prezentate marți de Eurostat, care analizează datele pe 2010 ale statelor membre.
Cele mai ridicate niveluri sunt consemnate în Franța (33,8%), Danemarca (33,3%), Olanda (32,1%), Germania (30,7%), Finlanda (30,6%), Austria și Suedia (ambele 30,4%). Media UE s-a situat la 29,4%, aproape neschimbată față de 29,6% în 2009. „Aceste disparități reflectă diferențe ale standardelor de viață, dar sunt influențate și de diversitatea sistemelor de protecție socială la nivel național, precum și de factorii demografici, economici, sociali și instituționali specifici fiecărei țări“, se arată în raportul Eurostat.
Pincipalele surse de finanțare ale cheltuielilor sociale la nivelul UE au fost în 2010 contribuțiile directe ale guvernelor (40%) și contribuțiile la asigurările sociale (56%). În funcție de cheltuielile pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare, România se situa în 2010 pe penultima poziție, cu 28% din media UE, chiar înaintea Bulgariei, care înregistrează 27%, și după Letonia, 31%. Statele cu cele mai mari cheltuieli pentru protecție socială pe cap de locuitor sunt Luxembourg, cu de peste două ori media UE, Olanda (145%) și Danemarca (142%).
Potrivit datelor Eurostat, România alocă 50,7% din cheltuielile pentru protecție socială categoriei vârstnici; 34,7% pentru boli, sănătate și dizabilități; 9,6% pentru familie și copii; 3,2% pentru șomaj; 1,7% pentru locuințe și excluziune socială.
Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile pentru protecția socială trebuie să acopere riscuri precum: boli/asigurări de sănătate, dizabilități, vârstă înaintată, familie/copii, șomaj, locuințe și excluziune socială. Beneficiile sociale acordate includ: concediile medicale plătite, compensarea medicamentelor, pensiile de dizabilitate, veniturile pentru însoțitori, integrarea economică a persoanelor cu handicap, pensiile la limită de vârstă și anticipate, pensiile de urmaș, ajutoarele pentru înmormântare, veniturile pentru concediu pre și postnatal, alocațiile pentru copii, ajutoarele de șomaj și calificare, ajutoarele pentru chirie și cheltuielile generate de excluziunea socială, precum cele pentru reabilitarea consumatorilor de droguri sa alcool.
Irina Popescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
