Masurile luate de autoritatile de la Bucuresti pentru limitarea muncii la negru sunt departe de a actiona asupra cauzelor adevarate ale fenomenului, Romania fiind una dintre putinele tari europene unde lipsesc cu desavarsire sanctiunile penale. Este concluzia studiului comparativ elaborat de Departamentul pentru politici sociale al guvernului. Specialistii guvernului roman recunosc ca initiativele si masurile intreprinse pana acum in tara noastra -nu sunt suficient de aspre pentru a-i determina pe angajatori sa nu se sustraga platii contributiilor de asigurari sociale si a beneficiilor pentru angajati-.
In ceea ce priveste amploarea fenomenului, Romania se situeaza pe una dintre cele mai inalte cote la nivel european. In tara noastra, munca la negru reprezinta aproximativ 10-20% din PIB.
Studiul Departamentului de politici sociale al guvernului mentioneaza principalele cauze ale fenomenului muncii la negru si masurile pentru combaterea lor in tarile membre UE si, respectiv, in Romania. Ca o prima cauza este mentionat nivelul ridicat al taxelor si impozitelor. Daca in tarile vest-europene s-au luat masuri, cum ar fi deducerea unor cheltuieli, introducerea unor credite fiscale nerambursabile sau reducerea impozitului pe venit pentru reparatii capitale facute in perioada de impozitare, Romania nu a intreprins nimic in acest sens.
Si o alta cauza a muncii la negru a ramas -neatacata- de oficialitatile romane. Este vorba de nivelul ridicat al TVA. In Franta si Italia, de exemplu, TVA a fost redusa cu 10 pana la 20% pentru serviciile de renovare si constructie a locuintelor, servicii intensiv utilizatoare de forta de munca.
In ceea ce priveste inflexibilitatea pietei muncii, cauzatoare si ea de angajari la negru, in tara noastra abia acum se lucreaza la modificarea Codului muncii, in sensul introducerii contractelor de munca temporare, a angajarii cu jumatate de norma sau sezoniera. In rest, masurile au fost timide.
Pedepse insuficient de aspre
Autorii studiului mentioneaza faptul ca in 10 dintre cele 16 tari europene in care s-a analizat situatia muncii la negru exista amenzi si pedepse cu inchisoarea ca forma de control al fenomenului.
In acest sens, merita mentionate legislatiile din Germania, Italia, Franta, Belgia sau Austria, unde exista chiar acte normative de genul -Legea pentru combaterea muncii la negru-. Specialistii guvernului roman recunosc faptul ca initiativele si masurile intreprinse pana acum in tara noastra -nu sunt suficient de aspre pentru a-i determina pe angajatori sa nu se sustraga platii contributiilor de asigurari sociale si a beneficiilor pentru angajati-.
In Austria, bunaoara, legislatia prevede pentru cel care angajeaza la negru amenda de 7.300 de euro pentru prima abatere si 14.500 de euro pentru fiecare abatere ulterioara, precum si un an de inchisoare pentru patronul firmei si directorul responsabil. In Olanda, sanctiunile pot merge chiar si pana la radierea firmei respective. Nemtii sunt cei mai radicali din acest punct de vedere, din moment ce amenzile se pot ridica la 511.300 de euro, iar pedepsele privative de libertate sunt de maximum cinci ani.
In ceea ce priveste amploarea fenomenului, Romania se situeaza pe una dintre cele mai inalte cote la nivel european. In tara noastra, munca la negru reprezinta aproximativ 10-20% din PIB, aflandu-se pe picior de egalitate cu tari ca Polonia sau Cehia. Peste 20% din PIB reprezinta munca fara forme legale in tarile baltice, Ungaria si Bulgaria. Dintre tarile candidate la Uniunea Europeana, singura care se mentine la sub 10% din PIB ca dimensiune a muncii la negru este Slovacia.
Probleme si in Uniunea Europeana
Nici tarile membre UE nu se confrunta cu aceeasi intensitate a flagelului. Irlanda, Olanda si tarile scandinave sunt statele unde se munceste cel mai mult legal, munca la negru reprezentand numai 5% din PIB. La polul opus se afla flancul sudic, Italia si Grecia, unde procentul depaseste 20%.
Ingrijorator este faptul ca dimensiunea economiei subterane a crescut din 1996 si pana in prezent de doua trei ori mai repede decat valoarea produsului intern brut al tarilor memebre UE. La nivelul global al uniunii, amploarea muncii la negru variaza de la 7 la 16% din produsul intern brut si de la 7 la 19% din totalul fortei de munca. Cele mai afectate sectoare economice afectate de munca fara forme legale sunt agricultura (in Franta, Germania, Italia, Olanda, Spania si Regatul Unit), prestarile de servicii sociale comunitare si personale, cum ar fi ingrijire la domiciliu, curatenie si gradinarit (in Franta, Germania, Italia, Olanda, Spania, Regatul Unit si Suedia), constructiile (in Franta, Germania, Italia, Olanda, Spania) si industria usoara, in special in confectii (Franta, Germania, Italia, Spania si Regatul Unit).
Romanii n-au actionat -la radacina raului-
Studiul intocmit de Departamentul de politici sociale al guvernului face o trecere in revista a principalelor cauze care duc la aparitia fenomenului muncii la negru si a masurilor luate pentru combaterea lor in tarile membre UE si respectiv in Romania.
Ca o prima cauza este mentionat nivelul ridicat al taxelor si impozitelor. Daca in tarile vest-europene s-au luat masuri cum ar fi deducerea unor cheltuieli, introducerea unor credite fiscale nerambursabile sau reducerea impozitului pe venit pentru reparatii capitale facute in perioada de impozitare, Romania nu a intreprins nimic in acest sens. Se propune doar, de catre autorii studiului, deducerea cu un anumit procent a unor cheltuieli, cum ar fi cele cu intretinerea, cu echipamente, reparatii sau renovari. Experienta postdecembrista a aratat insa ca asemenea initiative, chiar daca au mai fost facute, au ramas la stadiul de simple propuneri, motivatia guvernamentala fiind ca -nu sunt bani-.
Si o alta cauza a muncii la negru a ramas -neatacata- de oficialitatile romane. Este vorba de nivelul ridicat al TVA. In Franta si Italia, de exemplu, TVA a fost redusa cu 10 pana la 20% pentru serviciile de renovare si constructie a locuintelor, servicii intensiv utilizatoare de forta de munca.
In ceea ce priveste inflexibilitatea pietei muncii, cauzatoare si ea de angajari la negru, in tara noastra abia acum se lucreaza la modificarea Codului Muncii, in sensul introducerii contractelor de munca temporare, a angajarii cu jumatate de norma sau sezoniera. In rest, masurile au fost timide: reducerea contributiei datorate de firme la fondul pentru persoanele cu handicap sau scaderea sumelor datorate bugetului asigurarilor de somaj.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
