Românii când n-au bani, îi falsifică

Criza economică a adus vântul sărăciei în buzunarele românilor și piața economică nu pare să fie în stare de perspective pozitive în contextul politico-social actual, așa că românii au fost nevoiți să se „reorienteze“. ?ê?£i cum banul muncit vine mai greu decât cel „fabricat“, piața a fost împânzită cu aproximativ șase mii de bancnote false, numărul banilor „trași la indigo“ fiind cu peste 121 la sută mai mare decât în anul 2010, lucru ce nu pare să îngrijoreze autoritățile.
 
Banii românești se falsifică greu
 
Falsurile nici măcar nu erau falsuri „veritabile“, bancnotele multiplicate de români fiind realizate pe hârtie, uneori cu imitarea artizanală a ferestrei transparente. Falsificarea bancnotei naționale este greu de realizat în condițiile în care este făcută din plastic. Polimerul este produs tocmai în Australia și are avantajul ariei transparente, lucru ce reprezintă cel mai simplu element de siguranță, conform specialiștilor.
Înițial, au fost falsificate în majoritate de 60 la sută, bancnote de o sută de lei, dar la scurt timp românii, precauți din fire, au preferat să falsifice bancnote de valoare mai mică ca cele de un leu, cinci lei sau zece lei, mizând pe faptul că acestora nu li se acordă prea multă atenție. Nici procesul de fabricare a falsurilor nu este foarte elaborat, infractorii folosind clasicele suporturi de hârtie și imprimante mediocre. Chiar și așa, unele bancnote semănau destul de bine cu originalul, polițiștii arestând în urmă cu câteva luni o rețea de falsificatori care multiplicau aproape ideal bancnota de o sută de lei.
Nu numai leii sunt falsificați. Anul trecut s-au descoperit peste 3.744 de bancnote euro contrafăcute, cu 15,5 la sută mai mult ca în 2010. Falsurile vin, de regulă, de la românii care lucrează în străinătate.

Irina Popescu