Romanii nu-si mai doresc copii

In ultimii 10 ani, situatia demografica din Romania inregistreaza un spor negativ, ca urmare a cresterii mortalitatii generale, a scaderii natalitatii si diminuarii sporului natural. Astfel, prioritatile sistemului sanitar in acordarea de servicii medicale femeii, copilului si familiei sunt legate atat de imbunatatirea starii de sanatate a acestora, cat si de educatia populatiei pentru o viata sanatoasa si prevenirea imbolnavirilor.

Diminuarea sporului natural

Potrivit statisticilor Ministerului Sanatatii si Familiei, cresterea mortalitatii generale, de la 10,7 la mia de locuitori in 1989 la 12 la mia de locuitori in 1999, este un fenomen explicat prin scaderea conditiilor de viata si a eficientei serviciilor medicale. Scaderea natalitatii de la 16 la mia de locuitori la 10,4, in intervalul de 10 ani, poate fi pusa pe seama liberalizarii avorturilor si a folosirii mijloacelor contraceptive, fapt ce a condus la diminuarea sporului natural, care a devenit negativ dupa 1992, cu un varf de minus in 1996, pentru ca, in 1999, sa fie un minus de 1,4 la mia de locuitori. Toate acestea au condus la scaderea numarului de copii si tineri, ponderea copiilor intre 0-14 ani scazand de la 26,7%, in 1980, la 18,8%, in 1999.

Totodata, 99% din populatie a auzit de cel putin o metoda contraceptiva moderna, 55% stiu cum se foloseste un sterilet si aproape un sfert la suta din populatie foloseste metode contraceptive moderne. Peste jumatate (58%) dintre romani, fie casatoriti, fie in uniune consensuala, nu-si mai doresc copii, iar trei sferturi (72%) dintre ei doresc mai multe informatii despre metodele contraceptive moderne. Aceasta explica si scaderea ratei avortului (la mai putin de jumatate), in paralel cu cresterea clara a folosirii metodelor contraceptive moderne.

Dupa *89, mortalitatea materna a scazut spectaculos, reducandu-se de aproximativ opt ori. Aceasta este de 33 decese la 100.000 nou-nascuti vii, din care 16,20 decese apar ca urmare a avorturilor si 16,63, din cauze obstetrice.

Copiii, mari consumatori de servicii medicale

Copiii reprezinta 28% din populatia tarii si, atat prin numar, cat si prin particularitatile de varsta, sunt mari consumatori de servicii medicale, iar starea lor de sanatate depinde foarte mult de organizarea si de calitatea serviciilor preventive.

Mortalitatea infantila, care reprezinta principalul indicator ce caracterizeaza starea de sanatate a copiilor, a scazut semnificativ in ultimele trei decenii: de la 49,4 la mie, in 1970, la 26,9 la mie, in 1989, si la 18,6 la mie, in 1999.

Mortalitatea infantila la domiciliu se apropie de 30% din totalul cazurilor inregistrate si, potrivit datelor statistice, mortalitatea intre 1-4 ani traduce eficienta sau insuficienta masurilor de prevenire a principalelor cauze de deces. Ea inregistreaza o scadere lenta, dar continua in ultimii 10 ani: 1,9 la mia de locuitori cu varste intre 1-4 ani, in 1990, si unu la mie, in 1999. Mortalitatea cea mai ridicata se inregistreaza in mediul rural si se explica prin diferentele de asistenta medicala de urgenta, in adresabilitatea scazuta la servicii medicale, in nivelul mai scazut de educatie si prin lipsa mai mare de supraveghere a copiilor. Peste 40% din decesele inregistrate la varste cuprinse intre 1-4 ani se produc in spitale, avand drept principale cauze accidentele, urmate de boli ale aparatului respirator si tumori, ale caror preventie si tratament se dovedesc insuficiente.

Masuri pe termen scurt

Situatia sanatatii femeii, copilului si familiei poate fi imbunatatita, dar nu rezolvata in totalitate de reteaua medico-sanitara. Ea depinde, in primul rand, de educatia generala a populatiei, de educatia pentru o viata sanatoasa si de prevenirea imbolnavirilor, de sanatatea mediului ambiant, fizic si comportamental, de contextul socio-economic si de lupta impotriva infractionalitatii, care afecteaza in special sanatatea adolescentilor.

Pentru rezolvarea situatiei deficitare a starii de sanatate, fiecare ramura a medicinei urmeaza sa puna umarul in acordarea de servicii medicale femeii, copilului si familiei. Medicina primara isi propune, in acest sens, integrarea furnizarii serviciilor de sanatate a reproducerii in asistenta medicala, identificarea si urmarirea gravidelor si a nou-nascutului prin vizite la domiciliu, indiferent de statutul de asigurat, acordarea de servicii medicale persoanelor – cazuri sociale. De asemenea, se urmareste crearea unei retele de asistenta medicala comunitara, ca interfata intre serviciile medicale si cele sociale, pentru imbunatatirea starii de sanatate a grupurilor defavorizate si a persoanelor ce nu-si pot dovedi calitatea de asigurat.

Asistenta medicala de specialitate in domeniul sanatatii femeii, copilului si familiei se va concretiza prin regionalizarea asistentei obstetricale si neonatale si prin crearea de competente si supraspecializari pentru acordarea de servicii medicale care sa corespunda nevoilor actuale. In ceea ce priveste asistenta medicala de urgenta in domeniul sanatatii femeii si copilului, aceasta va urmari in primul rand cresterea eficientei raspunsului la urgente, mai ales in zonele rurale, dar si pregatirea specifica a cadrelor medii si superioare pentru situatiile de urgenta obstetricale si pediatrice. De asemenea, se are in vedere modernizarea sectiilor de terapie intensiva, neonatalogie, obstetrica, ginecologie si pediatrie, prin reamenajarea spatiilor de functionare si dotare cu echipament corespunzator.