Situat in centrul bucurestiului, Spitalul Coltea este, fara indoiala, un nume mai mult decat reprezentativ pentru institutiile medicale de la noi din tara. Astfel, primul spital din Ţara Romaneasca a fost construit, cu mai bine de trei sute de ani in urma, de catre spatarul Mihail Cantacuzino, pe terenul daruit Mitropoliei Bucurestilor de clucerul Coltea Doicescu. In locul bisericutei din lemn care se gasea la inceputul secolului al XVIII-lea pe terenul donat de Coltea, in anul 1704, este construit un asezamant pentru -bolnavi cu rani si bubosi- cu 24 de paturi – 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Distinctia de gen se impunea cu severitate in cladirea destinata barbatilor, cei patru slujitori si ingrijitori de bolnavi fiind barbati, iar in cea dedicata femeilor fiind permis numai accesul persoanelor de sex feminin. Obligatiile asumate de institutie prevedeau, pe langa ingrijirea bolnavilor, si inmormantarea celor care mureau in spital.
Ulterior, ansamblul Coltea a fost completat cu trei paraclise, o scoala slavo-romana cu o casa pentru dascal, o casa pentru arhiereu strain, o casa pentru -hrana saracilor-, o spiterie (farmacie), un han si un turn. La scurt timp insa, in 1739, complexul este grav afectat de flacarile unui incendiu, fiind refacut mult mai tarziu: manastirea, farmacia si pivnitele – in perioada 1837-1842, iar spitalul, asa cum e el in forma actuala, in 1888.
Financiar, asezamantul a fost sustinut initial din banii si darurile facute de spatarul Cantacuzino si ale unor boieri din Ţara Romaneasca. In anul 1842 este infiintata Eforia Spitalelor, prin a carei avere impresionanta este finantat si spitalul Coltea. Dupa desfiintarea acesteia, in 1948, spitalul este sustinut de catre stat.
Intre personalitatile marcante care si-au legat numele de acest spital se numara Gheorghe Polizu, Alexandru Marcovici, Gheorghe Stoicescu, Basil Theodorescu, Petre Herescu si alti medici renumiti care au creat scoli medicale de prestigiu si au avut o contributie remarcabila la evolutia stiintei medicale de la noi din tara.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
