Cel putin la nivel declarativ, Autoritatea Nationala de Control urmareste in perioada imediat urmatoare disciplinarea in domeniul respectarii legislatiei muncii – astfel incat raporturile de munca dintre angajati si angajatori sa fie corecte si echilibrate, iar munca fara forme legale, mai cunoscuta in -jargonul- contemporan drept -munca la negru-, sa fie diminuata. Munca la negru este de multa vreme deja un fenomen care afecteaza un procent urias al populatiei, fie ca este vorba despre lucratori fara forme legale, angajatori sau simpli contribuabili.
Practic, nu mai exista nici un domeniu -curat-
Pe primul semestru al anului 2003, valoarea amenzilor aplicate angajatorilor care au folosit forta de munca fara forme legale a reprezentat 66,72% din totalul amenzilor aplicate ca urmare a incalcarii prevederilor Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca.
Profilul activitatii angajatorilor depistati ca folosesc forta de munca fara forme legale de angajare este diversificat: agricultura, pomicultura, viticultura, silvicultura, exploatare forestiera, constructii, comert stradal, piete, targuri. Fenomenul este prezent si in domeniul serviciilor (paza si protectie, service auto, spalatorie auto, frizerie, coafura), in depozitele angro si supermarketuri, precum si in industria confectiilor, prelucrarea lemnului, activitati de alimentatie publica, activitati de panificatie etc.
La orizont se intrevede campania nationala privind depistarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale in domeniul constructiilor si al silviculturii (ca fiind doua din profilele de activitate predilecte in care se manifesta fenomenul muncii la negru). Campania va fi organizata in perioada august – septembrie 2003, in conformitate cu prevederile legale existente in domeniu la nivelul Uniunii Europene, prin intermediul Inspectiei Muncii.
Lipsiti de drepturi elementare
Munca la negru lipseste lucratorul de drepturile pe care le are in conformitate cu legea in calitate de angajat. Exista numeroase forme de fraudare a legislatiei in vigoare in domeniul muncii si protectiei sociale: intelegerea dintre angajator si angajat in urma careia angajatul presteaza munca in lipsa unui contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii, sustragerea angajatorului de la obligatia de a inregistra la inspectoratele de munca a contractelor de munca incheiate cu angajatii, neintocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de proba, utilizarea de catre persoanele fizice de personal casnic sau pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodarii individuale fara incheierea unei forme de angajare, folosirea in mod ilegal a fortei de munca ziliere.
Consecintele sunt extrem de grave asupra fiscalitatii, functionarii unei economii de piata eficienta si reala si, nu in ultimul rand, asupra calitatii vietii lucratorului, avand in vedere faptul ca acesta este lipsit de drepturile elementare care ii revin: asigurari de sanatate, plata fondului de somaj, plata fondului de pensii, asigurari de diverse tipuri in functie de munca prestata, dreptul la concediu etc. De cealalta parte, angajatorul nu dispune de posiblitati legale in a responsabiliza lucratorul pentru eventualele pagube materiale sau morale produse de acesta din urma.
Razboi pe piata fortei de munca
Conducerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Cluj sustine ca din august va incepe razboiul impotriva angajatorilor care nu declara locurile de munca vacante. Jumatate din locurile de munca libere din judetul Cluj sunt vehiculate fara cunostinta agentiei. Lista primelor -tinte- cuprinde importante banci si firme din judet.
La mai bine de un an de la intrarea in vigoare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, multe dintre prevederile acesteia sunt inoperabile, din pricina necunoasterii sau a ignorarii acestora de catre diversi agenti economici. Firmele angajatoare trec cu larghete peste textul legii cand vine vorba sa anunte AJOFM posturile scoase la concurs, in vreme ce multe dintre facilitatile oferite de stat celor care creeaza locuri de munca sunt fie necunoscute (de catre firmele mici), fie tratate cu dispret (de firmele mari). -Noi nu putem tine in mana piata muncii in conditiile in care nu avem date coerente despre cererea si oferta de locuri de munca. Nu putem pune la punct strategii si nu putem face statistici-, spun autoritatile.
Conform legii, necomunicarea locurilor de munca vacante se sanctioneaza cu 25 de milioane pentru fiecare post scos la concurs. In situatia in care postul scos la concurs nu este conform cu titulatura din Codul ocupatiilor, amenda se dubleaza.
Primele -tinte-: bancile si mica publicitate
Oficialii clujeni ai AJOFM spun ca ziarele de mica publicitate care prezinta oferte de locuri de munca refuza sa colaboreze cu agentia pentru a-i informa pe angajatori cu privire la faptul ca trebuie sa anunte posturile vacante si agentiei. -Am vorbit cu cei de la <Piata de A la Z> si le-am pus in vedere sa colaboreze, cu atat mai mult cu cat ei insisi facusera in ultimul an opt angajari fara respectarea Legii 76. Le-am trimis inclusiv hartii oficiale, la care nu ne-au raspuns in termenul legal. Vor fi, mai mult ca sigur, printre primii pe care-i vom amenda-, afirma Daniel Don. Alte tinte ale razboiului declansat de AJOFM vor fi firmele mari si, in special, bancile: -Fac angajari pe rupte fara sa ne anunte, in conditiile in care noi trebuie sa dam socoteala despre tinerii absolventi de facultate care nu-si gasesc de lucru-.
Ciprian Rus
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
