Poate parea straniu ca revenim acum asupra unui eveniment al toamnei trecute pe care, de altfel, l-am comentat la timpul potrivit. Ni s-a parut insa demn de notat faptul ca, dupa cateva luni bune, cineasti straini, participanti la el, au scris despre ASTRA Film Fest, marturisindu-si parerile in legatura cu peliculele proiectate, cu premiile acordate si cu organizarea festivalului. Unul dintre scopurile declarate ale Festivalului ASTRA Film, ce se desfasoara la Sibiu, este acela de a se constitui intr-un loc de intalnire intre Est si Vest. In selectie au intrat filme din 54 de tari, pentru sectiunea filmelor romanesti, balcanice si internationale si au fost prezenti la festival reprezentanti din majoritatea tarilor europene, precum si din America. Studenti din Polonia, Italia si Germania s-au intalnit cu peste 100 de studenti din toata Romania.
Dupa ce relateaza pe larg desfasurarea manifestarii, insistand asupra discutiilor pe marginea filmelor, Frode Storaas, profesor la Universitatea din Bergen, Norvegia, conchide: -Ca un comentariu tacit asupra imaginilor tragice prezente in multe dintre filmele din Balcani, o expozitie fotografica a prezentat diversitatea etnica a Balcanilor intr-o maniera si pozitiva. Mai mult, expozitia cuprinzand portrete extraordinare a umanizat foaierul mare al Casei de Cultura, in care s-au desfasurat activitatile festivalului. Serile, o atmosfera calda a fost creata de o trupa de excelenti muzicieni, cu cantece din regiuni diverse ale Romaniei si ale Balcanilor. Sticle cu mostre de rachiu in variante locale diverse au circulat printre dansatori si printre cei care stateau deoparte, pasii dansurilor balcanice parandu-li-se prea complicati (…) In cuvantul de bun venit la ASTRA Film Fest, directorul festivalului, Dumitru Budrala, mentiona: -Se pare ca perfectionarea tehnicii digitale reduce distanta dintre cineast si subiect si tot mai multe filme reusesc sa exploreze viata de zi cu zi, patrunzand in intimitatea personajelor-. (…) Cercetarea antropologica presupune apropierea de oameni. Ne simtim impliniti atunci cand suntem inclusi intr-o comunitate si avem acces la informatii mai mult sau mai putin intime. (…) Noile camere de filmat cu ecrane LCD ne obliga sa reflectam mai mult asupra celor filmate si asupra modului in care infatisam oamenii. A sasea editie a Festivalului ASTRA Film a constituit o prezentare a ceea ce se intampla in domeniul antropologiei vizuale. Programul a fost excelent organizat, iar combinatia dintre filme, expozitia foto, muzica, dans si slibovita a creat o atmosfera memorabila. De aceea, nu este de mirare ca organizatorii au primit o distinctie: Premiul Societatii Civile 2002 Pentru Excelenta in Arta si Cultura, acordat Fundatiei de Antropologie Vizuala pentru organizarea – in colaborare cu Studioul Astra Film – a Festivalului ASTRA Film Fest 2002. Felicitari!-
In revista Antropology Today, un alt participant la festival, Michael Buchowski, profesor de antropologie la Universitatea din Poznan si la Universitatea de Studii Comparative in Europa Centrala Viadrina din Frankfurt pe Oder, care preda teoria antropologiei, sisteme de credinte, probleme sociale si culturale in societatile contemporane din Europa Centrala, autor al multor articole in reviste internationale si al unor carti ca Reluctant Capitalists (Berlin, 1997), The Rational Other (Poznan), nota: -Pentru europeanul obisnuit, Transilvania evoca imaginea lui Vlad Dracul, prototip al unui faimos vampir din literatura, al carui castel se afla la Sighisoara. Pentru antropologi, Transilvania ar trebui sa fie asociata cu Festivalul ASTRA Film care, din 1993, constituie un eveniment antropologic si cultural bienal al Sibiului, oras istoric al sasilor transilvaneni, ramas si azi un spatiu incantator. Festivalul se desfasoara in ciuda greutatilor financiare si este in continua crestere ca o manifestare majora, cel putin la nivel regional, pentru realizatorii de film documentar, pentru antropologi si, nu in ultimul rand, pentru experti in zona Europei Centrale si a Balcanilor. Dar ce a facut ca aceasta initiativa locala a lui Dumitru Budrala, directorul Studioului ASTRA Film din Sibiu, el insusi realizator de film antropologic, sa creasca in amploare si semnificatie, sa fie recunoscuta pe harta intre zeci de manifestari similare? In primul rand, caracterul festivalului face ca aceasta initiativa sa fie unica. Competitia se imparte in trei sectiuni: internationala, balcanica si romaneasca. Acest fapt atrage interesul international pentru manifestare si, in acelasi timp, confera o culoare locala specifica. (…) In al doilea rand, nu este doar un festival al filmului documentar, ci si un eveniment cultural. De exemplu, anul trecut s-a desfasurat o expozittie foto cu tema Portrete din Balcani…. La vernisaj, cei prezenti au putut gusta (gratuit!) bauturi din regiunile respective sub forma unui -schimb de experienta-… In al treilea rand, avem de a face cu magia locurilor si a oamenilor. Asemenea afirmatii ar putea starni unele suspiciuni. In orice caz, eu sustin ca Sibiul si organizarea Festivalului creeaza impreuna o atmosfera greu de reprodus: imprejurimile muntoase, orasul medieval, hoteluri construite in timpul Dinastiei Habsburgice, Muzeul in aer liber al traditiilor populare, Casa de Cultura, construita in stil socialist… Ingaduiti-mi sa inchei cu cuvintele lui Martin Gruber, un student german venit din Hamburg, care a fost intervievat de catre organizatori: -Am impresia ca multi realizatori de film si antropologi vest-europeni si americani nici nu isi dau seama de cele intamplate aici; exista un fel de pata intunecata pe harta lor de antropologie vizuala, fapt eronat deoarece aici exista un spatiu cultural foarte animat. Sa speram ca nu mai este cazul. Urmatorul festival este programat in octombrie 2004-.
S-ar parea ca, asa cum se intampla nu o singura data, participantii straini la Festivalul international al filmului antropologic de la Sibiu sunt mai atenti la valoarea unor evenimente culturale din Romania decat localnicii si ca munca serioasa si neobosita a unor organizatori ca aceia de pe malul Cibinului reuseste sa creeze o imagine favorabila tarii noastre, chair daca acesta este ultimul lucru urmarit.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane