Acasă Social Subfinantarea sistemului sanitar – un portret cosmetizat

Subfinantarea sistemului sanitar – un portret cosmetizat

DISTRIBUIȚI

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate ne-a asigurat ieri ca nu vor exista probleme in finantarea sistemului de sanatate. Sumele vehiculate in lei sunt doar cu 10% mai mari decat anul trecut, fapt ce ne determina sa ne indoim ca banii vor fi suficienti pentru plata tuturor serviciilor. In plus, chiar daca fondul pentru cheltuieli este mai mare, nimeni nu poate sa raspunda ce s-a intamplat cu excedentul din 2002 – cele peste 9.000 miliarde de lei din veniturile asigurarilor de sanatate, bani blocati de Finante si care, acum, nu se regasesc in fila de buget.

Fond de rezerva de 400 miliarde de lei

-Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2003, aprobat prin Legea bugetului de stat, se ridica la 56.741,9 miliarde de lei, care reprezinta veniturile la acest fond obtinute prin insumarea contributiilor persoanelor asigurate si ale persoanelor fizice sau juridice care angajeaza personal salariat. Veniturile aprobate pentru anul 2003 prezinta o crestere de 10,9% fata de anul trecut. Conform Legii bugetului de stat, din fond se pot face cheltuieli in valoare de 56.341,9 miliarde de lei, ceea ce reprezinta o crestere de 15,2% fata de prevederile anului precedent-, a declarat Eugeniu Turlea.

Diferenta intre venituri si cheltuieli o reprezinta fondul de rezerva, de 400 miliarde de lei, care se va constitui la nivelul CNAS.

Fonduri masive alocate spitalelor

Din repartitia fondurilor, ne dam seama ca reforma sanitara se face numai la stadiul de intentie. In loc ca asistenta primara si din ambulatoriu sa fie sprijinita financiar – pentru a scadea costurile si banii economisiti sa fie utilizati pentru tratarea adecvata a milioanelor de bolnavi cronici -, de cele mai mari fonduri beneficiaza tot spitalele, a caror restructurare este amanata la infinit. Astfel, asistenta medicala primara va beneficia de 6,7%, asistenta de specialitate din ambulatoriu, de 3,4, in vreme ce serviciile medicale spitalicesti vor primi 56,3% din fondul total al cheltuielilor. Ingrijirile la domiciliu vor avea incredibilul procent de 1%, reflectand interesul autoritatilor sanitare de a perpetua numarul imens de internari in spitale.

De remarcat ca 2,9% este destinat cheltuielilor de administrare, ceea ce inseamna ca o multime de bani sunt alocati pentru intretinerea in bune conditii a superbirocratiei din asigurarile de sanatate.

Rezultatele executarii silite: o macara confiscata

Faptul ca, de anul acesta, pensionarii nu mai platesc contributia de sanatate face ca din veniturile asigurarilor de sanatate sa dispara 8.000 miliarde de lei. In vederea acoperirii deficitului, singurul lucru care se poate face este accelerarea procedeelor de recuperare a creantelor.

Presedintele Turlea nu a fost in stare sa dea numele unei singure societati mari cu datorii importante la Sanatate. In final, si-a amintit ca, -in urma executarii silite, o macara a fost confiscata la Harghita-.

Trecand peste ridicolul amintirilor lui Turlea, evidentiem ca recuperarea creantelor a fost punctul forte al CNAS, anul trecut adunandu-se in jur de 4.000 miliarde de lei. Executarea companiilor importante este de multe ori imposibila, din cauza ca majoritatea se afla sub umbrela protectiei politice.

Medicii de familie vor semna contractele

Scandalurile iscate de asociatiile medicilor de familie nu impresioneaza conducerea CNAS. -Noi ne ingrijim mai intai de sanatatea asiguratilor si abia apoi de veniturile medicilor de familie. Totusi, din calculele noastre rezulta ca un medic cu 1.500 de pacienti are cheltuieli de 11 milioane de lei, iar venitul minim garantat este de 18 milioane de lei. In urma semnalelor primite din teritoriu, va asigur ca vor fi semnate la timp contractele cu medicii de familie-, a precizat Turlea.

Bolnavii cronici vor avea obligatia detinerii carnetului de sanatate pana la introducerea cardului electronic de asigurat.

In ceea ce priveste coplata la internare, Eugeniu Turlea a apreciat ca Ministerul Sanatatii trebuie sa faca precizari in legatura cu modalitatile de percepere a sumelor respective, cuprinse intre 50.000 si 100.000 de lei.

Sora ministrului Andronescu nu a vrut sefia CJAS Mehedinti

-Sora ministrului Ecaterina Andronescu, Gheorghita Buretea, nu s-a mai prezentat la concursul pentru ocuparea postului de director general al Casei Judetene de Asigurari Mehedinti, post ocupat de o alta persoana-, a declarat Eugeniu Turlea.

La concursul pentru ocuparea postului de director general al CJAS Mehedinti – desfasurat saptamana trecuta – s-au prezentat numai trei candidati, printre care nu s-a numarat sora ministrului.

Gheorghita Buretea – director economic al CJAS Mehedinti inca de la infiintarea acestei institutii, in anul 1999, si fost director economic al Directiei Judetene Sanitare Mehedinti – a ocupat postul de director interimar cu delegatie pana la organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general.

Cu doua saptamani in urma, liberalii au acuzat PSD ca a numit-o la conducerea CJAS Mehedinti pe sora ministrului educatiei, in locul unui medic apreciat, care era insa membru PNL.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.