CNN: „Primăvara Arabă, Vara Turcească, Toamna Românească. Protestele românilor, un model de demonstrații pașnice”

Protestele pașnice față de exploatarea miniera de la Roșia Montana, intrate în a șaptea zi consecutivă, au atras atenția presei internaționale, care a numit manifestațiile din tara noastră Toamna Românească, după Primăvara Arabă și Vara Turcească.
Referirea la celelalte proteste recunoscute internațional a fost făcută pe un baner al protestatarilor, fiind unul dintre sloganurile folosite de aceștia când au ieșit cu miile pe străzile din mai multe orașe românești pentru a protesta față de decizia Guvernului de a aviza un proiect de lege pentru exploatare miniera la Roșia Montană, se amintește într-un articol al CNN iReport.
Protestatarii români și-au exprimat rezistența față de proiect și au cerut demisia Guvernului, trimițând în același timp un avertisment similar Opoziției. Aceste proteste pot fi considerate un model de rezistență nonviolentă pentru cauza ecologice și non-ecologice deopotrivă, comentează sursa citată.
Confruntându-se cu o lipsă de acoperire a demonstrațiilor lor, din partea televiziunilor, protestatarii au găsit un alt mod de comunicare, precum rețelele sociale, pentru a atrage atenția asupra acțiunilor lor.
Pe lângă relevanța lor internațională, protestele marchează un moment istoric pentru România, pe măsură ce ele nu captează doar faptul că publicul din România este tot mai determinat să-și facă vocea auzită și cere respect și reprezentare corespunzătoare din partea celor aflați la putere, însă oamenii au învățat și cum să își exprime în mod eficient cererile.
Proiectul de lege, pe care Parlamentul român urmează să îl voteze în luna octombrie, a fost respins recent drept complet neconstituțional de care Ministerul Justiției. Dat fiind conținutul proiectului, nu este de mirare că romanii au lansat Toamna Românească, o mișcare de stradă de protest masivă, care unește sute de mii de oameni din toată lumea – din Washington la Kathmandu – într-un efort global pentru a salva Roșia Montana.
O parte semnificativă a românilor s-a opus proiectului companiei canadiene Gabriel Resources, timp de ani de zile, dat fiind că aprobarea sa ar însemna distrugerea a patru munți împăduriți, contaminarea mai multor râuri și devastarea unor ecosisteme fragile. În plus, ar însemna construirea unui baraj care să cuprindă cele 250 de milioane de tone de deșeuri cu cianură, provenind din explorarea minieră.
Protestele sunt primele manifestații ecologice la scara largă, de la căderea comunismului și a doua astfel de demonstrație ca mărime, din anul 1991, după protestele antiguvernamentale din ianuarie 2012.
În București, manifestanții s-au așezat pe marile bulevarde, mulți dintre ei îngenunchind și blocând astfel traficul, pentru a atrage atenția presei. De asemenea, au fost organizate discuții și ateliere pentru a-i informa pe protestatari, dar și pe trecători, în legătură cu proiectul Roșia Montana și implicațiile acestuia.
Toamna Românească este dominată de tânăra generație de români, mulți dintre ei fără experiența comunismului și fără să fi trăit cu teama de restricții, asemenea părinților și bunicilor lor. Ei dovedesc că nu se vor lăsa călcați în picioare de deciziile politice și că vor demonstra în mod pașnic față de deciziile nedrepte și periculoase.
Față de protestele din anul 2012, însă, cele din toamna anului 2013 sunt mai puțin relatate de televiziunile din România. În cazul protestelor față de proiectul de la Roșia Montana, presa a încercat să îi reducă la tăcere pe manifestanți și cererile acestora, pur și simplu nerelatând despre evenimente, comentează CNN. Protestatarii au compensat însă lipsa de acoperire media prin folosirea rețelelor sociale – Facebook și Twitter – sau a blogurilor.
Dacă Toamna Românească va reuși să prevină un vot al Parlamentului asupra aprobării acestui proiect de lege, ar fi una dintre cele mai mari victorii ecologiste ale vremurilor noastre, mediul încon­jurător fiind vital pentru toți în mod egal.
Toamna Românească poate însă reuși doar cu susținerea cetățenilor respon­sabili de pe tot globul, iar salvarea Roșiei Montana ar fi o victorie nu doar pentru români, ci și pentru lumea întreagă, deoarece ar putea crea un precedent asupra felului în care procesul minier ar trebui să se desfășoare.
Un strigat unificat poate salva Roșia Montana și poate trimite un mesaj cheie politicienilor, marilor companii și presei de pretutindeni că oamenii se vor face auziți, aceștia fiind cei îndreptățiți să decidă soarta pământului și a resurselor lor.

Mihaela Dobrescu