Competitia pe piata bancara trece in planul agriculturii

Dupa ce anul 2005 fusese numit anul creditului ipotecar, se pare ca bancherii au ajuns la parerea ca batalia pentru cote de piata se va da anul acesta in primul rand in agricultura, si in al doilea rand in sectorul IMM (care poate fi strans legat de sectorul rural). Intrucat BNR a strans si continua sa stranga surubul in ceea ce priveste creditele cu destinatie consumul, bancile cauta nise de investitii. Cum agricultura nu a fost bagata in seama pana acum, desi necesarul de finantare e imens, se pare ca a venit si randul fermierilor sa beneficieze de atentia bancherilor.

Prima parte a anului curent ne-a adus in atentie banci care mai de care mai marinimoase cu sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, segmentul video al publicitatii abundand in astfel de oferte. Acum, puse in fata epuizarii pentru moment si a acestui esantion de potentiali clienti, institutiile de credit se deplaseaza spre mediul rural. Nu de alta, dar felia de cascaval poate fi mare, atat timp cat in curand vor veni importante fonduri nerambursabile sau rambursabile destinate acestui sector. Nu de alta, dar atat infrastructura rurala, cat si populatia au nevoie de fonduri pentru a ajunge macar la jumatatea nivelului statelor membre ale Uniunii Europene.

Punctul zero de la care se pleaca in noua cursa are in poll-position BCR, urmata de BRD-GSG si Raiffeisen Bank (vezi topul alaturat), urmate de alte sapte banci cu cote de piata peste 3,5%. Restul vor opta in curand ori pentru exploatarea unor nise de piata – lucru facut de banci specializate pe imobiliar sau auto, ori vor proceda la fuziuni (poate chiar se vor lasa absorbite de -pesti mai mari-).

1. BCR – 25,7%

2. BRD – 15%

3. Raiffeisen Bank – 8,7%

4. ING – 5,3%

5. HVB – 4,9%

6. Bancpost – 4,5%

7. CEC – 4,4%

8. Banca Transilvania – 3,8%

9. Alpha Bank – 3,8%

10. ABN Amro – 3,8%

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) considera ca sistemul bancar romanesc are acum o -stare de sanatate- buna, fenomene gen Banca Internationala a Religiilor sau Bankcoop fiind imposibil de repetat. Asa ca bancile isi pot vedea linistite de dezvoltare, loc in piata creditului fiind inca destul. Insanatosirea se datoreaza faptului ca sistemul bancar romanesc a fost in mare parte privatizat.

Tocmai de aceea, bancherii incearca sa gaseasca solutii pentru eficientizarea suplimentara a domeniului bancar, solicitand, printre altele, reducerea la jumatate a nivelului de participare a bancilor comerciale la Fondul de garantare a depozitelor, relaxarea conditiilor de creditare sau eliminarea cecurilor ca instrumente de plata (masura extrem de controversata, atat timp cat nici macar SUA nu au renuntat la acest instrument de plata). Presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea, sustine ca pana acum sase banci si-au manifestat sprijinul pentru eliminarea unui instrument de plata care dateaza din 1934.

Pentru a se trece mai departe e nevoie de un lung proces de consultari, ARB neputand ignora banci mai mici sau mai mari. Oricum, folosirea cecurilor este destul de redusa in Romania (ca de altfel in toata Europa), valoarea medie a platilor mijlocite de ele fiind de doar 1.500-1.600 de euro (in total, cam 12-13% din platile facute in piata). Acest fapt se datoreaza circuitului foarte greoi pe care il urmeaza un cec, procesul pana in momentul in care beneficiarul isi primeste banii durand cateva zile. Cum ordinele de plata se proceseaza practic in maximum o zi, platile de mare valoare se pot procesa in timp real in aceeasi zi, se intrevede o moarte naturala pentru cec. Nu mai vorbim de faptul ca el este usor de falsificat, existand multe cazuri la Centrala Incidentelor de Plata cu cecuri emise fara acoperire, falsificate, contrafacute etc.

Viitorul apartine bancilor adaptabile, care vor sti sa intuiasca nisele aducatoare de profit. In momentul de fata, cererea pentru servicii bancare e mai mare decat oferta, asa ca bancile inca pot alege. Nu mai e mult insa pana la momentul invers. Piata se va umple de produse si servicii, bancile nu vor avea suficient loc de actiune si vor cauta o alta nisa. IMM si agricultura sunt cele mai apropiate in timp, conform declaratiilor presedintelui ARB.

Chiar daca 60% din IMM vor disparea dupa aderare, cele ramase vor deveni foarte puternice. Cand piata se va echilibra din nou, vrand-nevrand bancile vor trebui sa se orienteze catre afacerile din agricultura la care in prezent nici nu se uita. Ghetea considera insa ca in acest sector exista un imens potential.