Se inmultesc semnele care ne obliga sa constatam ca in interiorul PSD continua si chiar se inteteste razboiul dintre aripile Iliescu si Nastase. S-a observat ca la ultima reuniune a Consiliului National conducerea partidului a facut zid in jurul lui Nicolae Vacaroiu, al doilea om in stat si poate primul pe lista personajelor controversate ale megacoruptiei. Aparentele acestei reconcilieri sunt foarte fragile. -Baronii locali-, aflati mai ales in tabara Nastase, si despre care secretarul general PSD, un apropiat al dlui Nastase, sustine ca nu stanjenesc reforma, au fost pusi in aceeasi ecuatie de nevinovatie cu Nicolae Vacaroiu, -baronul- presedintelui Iliescu. Nici el, nici ei – a fost targul, probabil; un targ pagubos insa din mai multe puncte de vedere. PSD nu-si va putea ascunde la nesfarsit coruptii. Cu cat scandalurile si controversele se inmultesc, in absenta unor solutii interne, de partid in primul rand, cu atat costurile electorale si politice vor creste pe masura apropierii alegerilor, fie ele anticipate.
In al doilea rand, chiar daca admitem ca intre vinovatiile unor personaje controversate din partid exista diferente, refuzul unei dezbateri transparente, de fond, in privinta coruptiei interne conduce doar la consolidarea vinovatiilor scandaloase. Cei mai putin vinovati, alaturi de cei nevinovati vor plati in aceeasi masura cu Nicolae Vacaroiu, ceea ce nu poate fi scopul celui mai puternic partid politic din Romania, decat daca cocheteaza cu sinuciderea. Nici nu discutam acum, in acest rationament de partid, ca sa zic asa, efectele internationale extrem de grave ale ostracizarii permanente a justitiei si transformarii coruptiei intr-un microclimat vital de catre cel mai important partid politic din Romania. Se spune ca innoitorii stau in jurul premierului Nastase, in timp ce retrograzii ar gravita in jurul presedintelui Senatului, bucurandu-se de protectia mai mult sentimentala a lui Ion Iliescu. E foarte posibil insa sa existe corupti in tabara Nastase, dupa cum din tabara Iliescu sa nu faca parte doar dinozaurii afacerilor necurate. Atata vreme cat partidul de guvernamant isi insceneaza propagandistic concordia, rezultatul va fi de trei ori negativ: partidul nu se innoieste, coruptia va spori si justitia nu va fi. Pierde, asadar, toata lumea, in loc sa castige cei merituosi sau mai merituosi, avand in vedere ca progresul moral este, oricum, relativ, nu doar in istorie, ci mai ales in viata politica romaneasca.
In spatele scenei functioneaza insa un razboi intern, de gherila in toata regula. Indiciile nu lipsesc. Cazul -Kurt Treptow-, un apropiat al dlor Talpes si Fulga, nu ar fi iesit la iveala fara concursul aripii Nastase, banuim. Informatiile despre afacerismul lui Nicolae Vacaroiu, omul de baza al aripii Iliescu, nu au cazut din cer, ci, presupun, provin din laboratorul PSD Nastase. Premierul vrea alegeri anticipate in 2003, presedintele, nu; premierul il vrea pe presedinte efigia trecutului, acesta se considera insa, in continuare, o emblema activa. Sondajele care transforma cuplul PD-PNL in principal adversar al PSD in alegerile viitoare par mai degraba inspirate de consilierii aulici ai dlui Iliescu, fiind energic criticate de aripa Nastase, mai favorabila, se pare, stabilizarii unei drepte de coloratura crestin-democrata.
Nu poate fi exclusa nici posibilitatea ca aripa Iliescu sa devina un partid socialist, aliat sau nu al PSD Nastase, dar cu actualul presedinte intr-o pozitie proeminenta si dupa 2004. O astfel de miscare ar putea confisca si o parte importanta a electoratului PRM, partid care ramane un adversar redutabil, deopotriva, pentru Ion Iliescu si Adrian Nastase. Pana la un punct, aceste zbateri interne intre vechi si nou in interiorul PSD sunt justificate. PSD este un partid complex si, intr-un fel, prea puternic. Trebuie sa guverneze saracia si efectele ei nocive, intre care extremismul, dar duce Romania de mana si in NATO, si spre UE. Acest partid este, asadar, dator sa ofere in acelasi timp semnale de incurajare, adesea divergente, spre toate categoriile de suporteri din tara si din strainatate. Demascarea si pedepsirea -baronilor locali- ar duce la implozia financiara si de putere locala a partidului. Abandonarea lui Nicolae Vacaroiu ar crea premisa bascularii unei parti importante a social-democratilor spre tendinte nationalist-socialiste, mai aproape de PRM decat de cartierele generale de la Bruxelles. Ion Iliescu si Adrian Nastase sunt doar capeteniile unor ostiri formate mai ales din mercenari. Ei lupta sub un steag sau altul in masura in care isi primesc la timp solda si sunt protejati de riscuri majore. Cand conditiile nu mai sunt intrunite, dezerteaza.
Domnii Iliescu si Nastase nu sunt pregatiti sa faca acest test. Cum viata politica romaneasca se bazeaza pe o prezumtie de vinovatie difuza in terenul viran dintre comunismul de stat si capitalismul etatist, in care aceleasi personaje, in numele propriilor interese, l-au dislocat incomplet pe primul si nu-l stabilizeaza suficient pe al doilea, nu exista sanse ca apele sa se desparta definitv in viitorul apropiat. PSD risca insa, pastrand un statu-quo de solidaritate de ochii lumii,sa-si rateze definitiv sansele de innoire. Impacarea propagandistica va fi acoperita treptat de zgomotul luptelor intestine. Electoratul, sarac si saturat de coruptia generala, va recurge la solutii extreme. Occidentul, saturat de bizantinismul clasei politice romanesti, ineficient si mult prea subtil pentru puterea sa de intelegere, va renunta sa mai astepte Romania la iesirea dintr-un tunel nesfarsit. Justitia nu-si va obtine niciodata independenta, ci se va transforma intr-un instrument definitiv al puterii politice. Numeni nu va castiga, iar tara se duce la fund.
Din aceste motive, o scindare a PSD in conditii amiabile, dar cu rezultate definitive, ar putea fi un inceput de solutie. Coruptii nostri, mai putin vinovati, si coruptii lor, mai vinovati, nu vor mai imparti arena cu nevinovatii din ambele tabere. Nostalgiile socialiste, etatiste si comuniste au tot dreptul sa-si gaseasca un estuar intr-un partid, fara sa devina extremiste, iar social-democratii de inspiratie vest-europeana vor fi liberi sa faca reformele necesare. Altminteri, PSD va semana tot mai mult cu mumia infasata in mii de pansamente a unui faraon, sub care, rand pe rand, privitorii pot recunoaste, in aceeasi masura, pe Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, Tony Blair, Adrian Nastase, Gerhard Schroder sau C.V. Tudor. Exercitiul se poate prelungi o vreme, dar doar intr-un muzeu, nu intr-o democratie mustind de criza.
Emil Hurezeanu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
