Acasă Special S-a pus sechestru pe averile și pensiile lui Tudor Postelnicu și ale...

S-a pus sechestru pe averile și pensiile lui Tudor Postelnicu și ale altor doi foști securiști torționari

DISTRIBUIȚI

Curtea de Apel București a decis instituirea sechestrului pe bunurile mobile și imobile deținute de Tudor Postelnicu (decedat recent), fost șef al Departamentului Securității Statului, și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, ulterior maior și colonel SRI, judecați pentru infracțiuni contra umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.

Lui Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș și se va pune sechestru pe câte un imobil și o mașină, pe acțiuni la mai multe societăți comerciale și conturi bancare. Se va indisponibiliza prin proprire o cotă de 1/3 din pensiile nete încasate de cei trei: 4.765 lei — Tudor Postelnicu, 4.082 lei — Marin Pîrvulescu și 5.091 lei — Vasile Hodiș.

Fostul locotenent de Securitate Hodiș Vasile, fotografiat de jurnalistul Virgil Burlă, vineri, 24 februarie 2017, la Instanţa supremă unde a început judecarea pe fond în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu, în care un fost ministru de Interne, George Homoștean decedat în 2016, un fost şef al Securităţii, Tudor Postelnicu şi doi foşti ofiţeri de Securitate sunt acuzaţi de săvârșirea de infracțiuni contra umanității sau complicitate la aceste fapte. După 1989 securiștii care înainte de 1989 terorizau populația au devenit ofițeri SRI fără să dea socoteală pentru faptele lor, protejați de procurori militari precum Dan Voinea.

„Dosarul complex al „procesului comunismului în România” – menit a stabili adevărul juridic în legătură cu o situaţie de fapt derulată în perioada totalitarismului, cu referire particulară la anchetele penale efectuate de organele de securitate şi miliţie împotriva oponenţilor regimului comunist – înregistrează un pas înainte odată cu finalizarea cercetărilor în cauza cunoscută în spațiul public sub denumirea generică de „Cazul Ursu”.”, anunța biroul de presă al Parchetului General anul trecut.

În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de  21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil  și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia,  organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului  cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă.

De asemenea, inculpații Homoştean George,  în calitate de ministru de interne,  și  Tudor Postelnicu,  în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului,  în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist. De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia.

Cazul inginerului Gheorghe Ursu a devenit foarte cunoscut după 1990, datorită familiei acestuia, care a făcut numeroase demersuri pentru a-i aduce în fața instanței pe cei care se făceau vinovați de moartea sa. Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a încercat şi deschiderea unui dosar pe numele lui Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta şi procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, privind infracțiunea de crime împotriva umanităţii, magistraţii refuzând la momentul respectiv această încadrare juridică. De altfel, procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris. Printre numeroasele demersuri de a-i trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de moartea lui Gheorghe Ursu amintim și memoriul IICCMER din 22 februarie 2011 adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică. În acest memoriu au fost prezentate o serie de informaţii şi documente privind persecuţiile pe motive politice, cercetarea abuzivă, represiunea nedreaptă şi supunerea la rele tratamente în cazul Gheorghe Ursu. La 8 februarie 2013 Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instituția la care a ajuns în final memoriul IICCMER, a dispus, în cazul celor menționați ca fiind posibili vinovați de uciderea inginerului Gheorghe Ursu și care nu au fost până la acea dată condamnați, „neînceperea urmăririi penale”, fiind invocată împlinirea termenului de prescripție.
Andrei Ursu a fost în greva foamei timp de 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.
Gheorghe Ursu a fost inginer, scriitor și disident. A fost arestat în 1985, în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2016, el ar fi împlinit 90 de ani.

Dreptate, ochii plânși încep să te vadă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.