Acasă Special Secole de jaf în cetățile dacilor

Secole de jaf în cetățile dacilor

DISTRIBUIȚI

Tezaurul regilor daci: un subiect fascinant, despre care se vorbește de aproape două milenii. Într-o scriere din secolul IV, istoricul Dio Cassius a afirmat că, la sfârșitul celui de al doilea război purtat împotriva oștirilor conduse de către Decebal, romanii lui Traian ar fi descoperit o bună parte a tezaurului regilor daci, o comoară imensă ascunsă într-o încăpere secretă săpată în albia râului Sargeția. Specialiștii nu au stabilit, însă, cât adevăr conțin aceste informații pe care istoricul antic le-a consemnat, la aproape două secole după încheierea confruntărilor daco-romane. Dar, ceea ce se știe, cu siguranță, este că, la sfârșitul acelui conflict militar, „balanța financiară“ a Imperiul s-a refăcut spectaculos. Fapt care i-a permis împăratului Traian să organizeze la Roma sărbători publice care au durat 123 de zile. Tot din acele prăzi au fost finanțate atât construirea celebrei Columne, cât și nenumăratele construcții monumentale, care au supraviețuit până în zilele noastre. Anumite calcule făcute de specialiști evaluează că romanii au scos din Dacia, ca pradă de război, circa 165 de tone de aur și peste 330 de tone de argint. Acela a fost primul jaf, unul organizat oficial, al tezaurului regilor daci. Alte calcule afirmă însă că, aceste cantități imense de metal prețios au fost doar o mică parte din acea comoară  străveche. Fapt care pare a fi confirmat de o serie de tezaure găsite în zonă de-a lungul timpului. Celebră este cea care, desco­perită pe la mijlocul secolului XVI, a ajuns, până la urmă, în visteria cardinalului Martinuzzi. Istoricii afirmă că atunci au fost găsite circa 40.000 de monede din aur, probabil de tip Koson, care cântăreau câteva sute de kilograme. Parcă pentru a confirma legendele care vorbesc despre cum­plitele blesteme care protejază vechile comori, destinul cardinalului a fost o poveste aventuroasă care, până la urmă, s-a încheiat printr-o tragedie. Dar, dincolo de legende, un lucru este cert: din tezaurul lui Martinuzzi, nu s-a mai păstrat absolut nimic. Însă aceea nu a fost singura comoară descoperită pe aceste meleaguri în secolele trecute. De fapt, jaful cetăților dacice a durat, aproape nestingherit, vreme de aproape cincisprezece veacuri la rând.

Jefuitorii zilelor noastre

Problema tezaurelor dacice și a modului în care acestea sunt jefuite și acum, în vremea  noastră, a fost reluată, în aceste zile, la Muzeul Național de Istorie. Ocazia cu care ele au revenit în atenția publică a fost oferită de o serie de conferințe aniversare, organizate sub egida „National Geografic – 10 ani în România“. Toate aceste conferințe se vor desfășura la sediul Bibliotecii Naționale, iar cea privitoare la daci s-a ținut vineri, cu ocazia „Serii de ?ê?£tiință“. Prezent la aceste manifestări, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie, a prezentat o comunicare științifică dedicată exact acestui subiect. În prezentarea sa, vorbitorul a menționat că acum, în zilele noastre nu se mai știe absolut nimic despre tezaurele dacice descoperite până în anul 1821, tezaure care au fost topite pentru a se recupera metalul prețios din ele. Iar cel mai vechi tezaur din care s-au mai păstrat câteva piese, este cel descoperit în 1821, în satul Cioara din județul Alba. Din păcate, acele piese care au supraviețuit se află, acum, la Viena. Privitor la aurul dacilor, domnul Oberlander-Târno­veanu a mai spus că, în ciuda faptului că în zona fostei capitale dacice se fac săpături arheologice sistematice de peste 90 de ani, arheologii n-au reușit să  aducă la lumină niciun tezaur propriuzis. Totuși există două tezaure dacice, păstrate aproape integral, care au fost însă descoperite, însă, în zone ceva mai îndepărtate de fosta capitală a  regatului dacilor. Unul a fost găsit, în 1954, la Sâncrăieni – Harghita iar celălalt în 1964, la Pețeni – Covasna.
Referindu-se la situația din zilele noastre, directorul Muzeului Național de Istorie a menționat: „Pentru perioada 1993-2013, aș spune că vorbim despre un jaf pe scară largă, un adevărat dezastru cultural, managerial și admi­nistrativ“. De fapt, după 1993, atât presa scrisă cât și anumite televiziuni, au lansat tot soiul de zvonuri privitoare la existența și eventual despre descoperirea unor mari comori dacice, compuse atât din denari romani cât și din monede dacice din aur. ?ê?£i mai ales, s-a vorbit, foarte mult și în toate felurile, despre celebrele brățări confecționate din aur masiv. În timp, s-a dovedit că o parte a acestor zvonuri aveau, totuși un miez de adevăr. În acest sens, s-a aflat că, în 1996, un locuitor din Orăștie a oferit spre vânzare muzeelor circa patru sute de monede din aur, de tip Koson. Iar asta în condițiile în care, până atunci, în toate muzeele lumii existau doar 140 de Kosoni. Din păcate, după mai bine de un an de negocieri, Muzeul Național de Istorie a reușit să achiziționeze doar 197 de Kosoni. Inițial, „furnizorul“ ceruse 900 de lire sterline pe bucată, dar, până la urmă s-a mulțumit și cu o sută de mărci germane. Atunci, omul care le-a pus în vânzare a spus în fața autori­tă­ților că ar fi găsit monedele antice zi­dite în coșul casei sale. Cercetările ulte­rioare nu i-au confirmat însă spusele. Dar nici nu s-a mai aflat ce s-a întâm­plat cu restul comorii pe care o oferise.

„Braconierii“

Prin anul 2000-2001, au existat o serie de alte emisiuni televizate dedicate comorilor dacice. Mai mult sau mai puțin reale, vestea despre acele obiecte antice a reaprins interesul „braconierilor“ de vestigii arheologice. Iar în scurt timp, în zona cetăților dacice  au apărut mai multe rețele de „căutători de comori“, întinse din zona Grădiștea de Munte până la Deva și Cluj. Dotați cu detectoare performante „vânătorii“ de comori au intrat în contact cu intermediari din țările vecine, cu ajutorul cărora au scos din țară piesele găsite. În timp, autoritățile au deschis mai multe anchete privitoare la jaful patrimoniului arheologic din aceste zone. Unele dintre acestea s-au încheiat chiar și prin condamnarea unora dintre cei implicați. Totuși, fenomenul a continuat astfel încât, după 2005, experții occidentali au oferit specialiștilor noștri informații despre numeroase obiecte cu valoare de patrimoniu scoase la vânzare, pe sume imense, de casele de licitații din diferite țări vestice.
În acest sens, cele mai popularizate au fost celebrele brățări dacice, recuperate în ultimii câțiva ani. La un moment dat, au existat voci care au afirmat că acestea ar fi doar niște falsuri contemporane. Falsuri care, pentru a li se oferi o aură de autenticitate, au fi fost realizate din aur extras în antichitate. Așadar din aur provenit din vechi monede dacice, al căror preț scăzuse dramatic în urma plasării pe piețele internaționale a unui mare număr  de Kosoni „braconați“ în ultimii ani. Argumentul celor care le contestă auten­ticitatea a fost că dacii au confe­cționat doar brățări din argint, brățări din aur nefiind descoperite niciodată până acum. Un argument contrazis însă de faptul că nimeni nu știe ce anume au conținut vechile tezaure dacice jefuite și retopite de-a lungul secolelor de jaf sistematic la care au fost supuse vechile cetăți. Cert este că, din anul 2007 și până acum, statul român a recuperat 13 brățări dacice din aur, în greutate totală de 12,6 kg. De fapt, recuperarea lor a fost o acțiune aventuroasă, la care, pe lângă specialiști din domeniu, au participat și agenți sub acoperire. Specialiștii apreciază că brățările recuperate au făcut parte dintr-un „lot“ de 24 de brățări antice care, „braconate“ în cel puțin cinci situri arheologice au luat calea străinătății, unde au fost vândute pe bani grei. ?ê?£i există speranța că și restul acelor brățări vor fi recu­pe­rate pentru a reveni în patrimoniul cultural național. Acum, un lucru este, însă, cert: lumea științifică interna­țională este din ce în ce mai fascinată de civilizația dacilor. ?ê?£i, ca o dovadă a acestui interes sporit stă și faptul că revista National Geografic pregătește un material documentar care le este dedicat, un material care se va regăsi într-un număr viitor al ediției sale internaționale.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.