Cu ochii pe Marte

NASA si Agentia spatiala a Rusiei au convenit sa realizeze impreuna urmatoarea misiune spre Marte, sa dezvolte si proiecte de cercetare a altor planete. Intelegerea a survenit cu prilejul vizitei intreprinse la Moscova de directorul NASA, Sean O*Keefe, care a abordat subiectul la intrevederea cu seful -Roaviakosmos-, Iuri Koptev. Printre altele, s-a discutat si despre viitorul Statiei Spatiale Internationale (ISS), dar numai din punct de vedere stiintific, aspectul financiar fiind evitat cu abilitate de ambele parti. Acest aspect delicat, precum si viitorul ISS, a carui soarta a devenit incerta dupa dezastrul navetei Columbia, va fi analizat in septembrie, cand se vor reuni reprezentantii tuturor celor 16 state participante la proiect.

Dar pana atunci, rusii si americanii isi vor indrepta o parte a atentiei lor spre Marte, fara a abandona, fireste, ISS, unde saptamana trecuta a inceput sa lucreze noul echipaj ruso-american. Oricum, spunand lucrurilor pe nume, proiectul Marte nu constituie o noutate pe vectorul colaborarii dintre cele doua puteri cosmice. El exista deja de vreo 10 ani, dar nu a putut prinde viata din lipsa de bani. Vesnica problema, de altfel. Acum insa lucrurile par sa se fi lamurit si, ca atare, americanii si rusii vor pune mana de la mana pentru ca, in sfarsit, sa duca la indeplinire maretul proiect de cercetare a planetei Marte, precum si a altor programe de zboruri automate, adica fara oameni la bord.

Dar pana atunci, racheta lansatoare Soiuz, folosita inclusiv de societatea ruso-europeana Starsem, va decola de pe cosmodromul Baikonur, in Kazahstan, la 2 iunie, ducand cu sine sonda Mars Express, a Agentiei Spatiale Europene (ESA), in calatoria ei spre planeta rosie. Dupa un voiaj de sase luni, sonda va fi infectata pe orbita martiana la 26 decembrie. Ea este echipata cu un aterizator de conceptie britanica, Beagle-2, care va fi plasat pe solul planetei pentru colectarea si analizarea diferitelor esantioane. Toate acestea avand drept scop final depistarea eventualelor urme de viata, un raspuns pozitiv putandu-l determina, in ultima instanta, pe om sa demareze un amplu proces de -ocupare- a teritoriului martian. Pentru realizarea sondei-robot, care a primit numele de -Endurance-, ESA a alocat suma de 40.000 de euro.

Endurance va fi propulsata de razele solare si dotata cu echipamentele necesare forarii suprafetei martiene in vederea identificarii posibilelor urme de viata sub forma de microbi. Acest proiect intra in cadrul eforturilor de cercetare pentru ameliorarea mobilitatii si fiabilitatii tehnologiilor care vor fi utilizate pentru studierea Planetei rosii. -Daca despre trimiterea pe Marte a unui echipaj uman nu s-a mai vorbit de cativa ani buni, Endurance va fi de o importanta cruciala pentru stabilirea tipului de echipamente de supravietuire care vor fi indispensabile pentru astronauti-, au estimat inginerii britanici. Dar poate cea mai mare dificultate cu care s-au confruntate autorii proiectului a fost aceea de a-si imagina un vehicul capabil sa se deplaseze pe un teren deosebit de accidentat, fara sa se rastoarne. Mai ales ca gravitatia planetei Marte este cam o treime din cea a Terrei, facand si mai problematica explorarea itinerariului fixat. De aceea, oamenii de stiinta au decis sa se inspire din vehiculele militare si au recurs la aliaje de metale care au memoria formelor, precum si suficienta elasticitate pentru a permite revenirea la forma de origine imediat dupa deformare. Acest -micro-robot- de teren va permite cercetatorilor sa patrunda in adancul planetei, a carei suprafata este saturata de peroxid de hidrogen, un oxidant incolor puternic, care corodeaza materia organica. -Daca exista viata, ea trebuie cautata sub aceasta crusta corodata-, sustin specialistii.