O Europă pe mai multe viteze?

După ce Irlanda a șocat întreaga Europă prin respingerea la referendum a Tratatului de Reformă al Uniunii Europene, criza provocată a stârnit o serie de discuții și opinii diferite referitoare la ce e de făcut în acest moment. O parte dintre liderii țărilor membre ale UE au optat să țină în viață Tratatul, sperând poate că în cele din urmă irlandezii ar putea opta să accepte documentul, o adevărată Constituție a Europei. Dintre ei, cel mai vocal a fost ministrul de externe al Finlandei, Alexander Stubb, care a spus că "tratatul nu e mort. Uniunea Europeană e mereu în management de criză". Cu toate acestea, mai mulți lideri importanți realizează că, pe o perioadă ceva mai lungă, procesul este pur și simplu blocat. Micheal Martin, ministrul de externe al țării care a "îngropat" tratatul, Irlanda, a spus că nu se întrevede prea curând o soluție la această criză, iar Dimitrij Rupel, ministrul de externe al Sloveniei și deținătorul președinției rotative a UE a catalogat drept "riscantă" încercarea de a salva acest tratat. Stopul pus de votanții iralndezi a iscat însă discuții mai importante decât simpla reformă, unii chiar ridicând semne de întrebare asupra viabilității Uniunii Europene în a rezolva unele probleme sau chiar asupra atașamentului cetățenilor față de ideile europene. Astfel, Franța a considerat că UE nu a reușit să rezolve criza alimentară, iar președintele ceh Vaclav Klaus a spus chiar că "europenismul" nu există. Mai mult, a numit votul de NU o victorie a libertății și rațiunii asupra planurilor elitiste și asupra birocrației europene. Cea mai revoluționară idee a venit de la premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care a cerut o "Europă în mai multe viteze", adică unele state să meargă mai departe cu integrarea, în timp ce altele nu, fără a desființa unitatea UE.