Vojislav Kostunița, primul-ministru al Serbiei, a lansat unul din cele mai dure atacuri asupra NATO, acuzând această organizație politico-militară că a declanșat bombardamentele din 1999 cu scopul precis de a desprinde Kosovo de Serbia și a transforma această provincie într-un stat NATO. El a menționat în sprijinul afirmației sale construirea celei mai mari baze NATO din Europa chiar pe teritoriul Kosovo și faptul că prin planul Ahtisaari, trimisul ONU, NATO este organul de conducere de facto în acest stat. Kosovo, aflată sub administrare ONU și protecția militară a NATO încă din 1999, și-a proclamat o independență "supravegheată'' față de Serbia. NATO a intervenit militar în Kosovo în 1999 pentru a stopa dezastrul umanitar din rândurile albanezilor de acolo, dezastru stârnit de fostul președinte al Serbiei și ulterior al Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici. Totuși, trebuie spus că nu toate țările din NATO au recunoscut independența Kosovo, spre exemplu Grecia, Spania sau Romania nerecunoscând-o. Premierul a mai adăugat faptul că "NATO, ca orice forță care a venit în Balcani, va și pleca''. Motivul pentru care Kostunița a lansat acest atac este acela că Serbia e în plin proces electoral, alegerile legislative fiind programate la începutul lui mai, și e de presupus că Vojislav Kostunița joacă o carte a naționalismului acerb pentru a câștiga cât mai multe voturi. Spre deosebire de președintele Tadici, care e pro-occidental și dorește integrarea rapidă în UE, Kostunița nu vrea integrarea decât dacă UE recunoaște apartenența Kosovo la Serbia, lucru care echivalează cu renunțarea la integrare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
