Acasă Veto De-ale zilei: FILMUL REMEȘ-MUREȘAN. GARGARIADA UNINOMINALĂ

De-ale zilei: FILMUL REMEȘ-MUREȘAN. GARGARIADA UNINOMINALĂ

DISTRIBUIȚI

FILMUL REMEȘ-MUREȘAN. A agitat mult opinia publică materialul prezentat acum cîteva zile de TVR, referitor la miniștrii Remeș și Mureșan. Opinia mea este că televiziunea publică a făcut bine că a difuzat acele imagini și înregistrări audio.

De ce? Pentru că momentele filmate și dialogurile telefonice erau (pînă la irefutabila probă contrarie) relevante și de maxim interes public. Nu conțineau chestiuni private sau legate de viața intimă, nu aspecte minore, frivole – ci indicii clare privind influențarea unor licitații și darea/primirea de mită de către înalți demnitari. Cum Dumnezeu să nu dai așa ceva, într-o Românie obsedată pe drept cuvînt de venalitatea politicii?!
S-au pronunțat pînă la saturație cuvinte ca prezumția de nevinovăție, deontologie, manipulare. Ideea prezumției de nevinovăție a fost mai mereu greșit invocată. Mass-media nu judecă, ci doar informează. Nu dau sentințe, ci știri. Aplicarea oarbă și intimidată a prezumției de nevinovăție ar duce la situația ca televiziunile, radiourile sau ziarele să nu poată vorbi nici măcar de "invitarea la DNA" sau "arestarea" cutărui învinuit/suspect. O astfel de informație aruncă, desigur, o lumină neplăcută asupra respectivului, ceea ce – nu-i așa? – îi încalcă "prezumția de nevinovăție". Mass-media n-ar putea deschide gura decît hăt, tîrziu, după ultimul recurs la recurs la recurs! Cred că sare în ochi absurditatea acestei mentalități. Dacă ministrul Remeș se va dovedi absolut nevinovat, printr-un verdict definitiv, va putea da în judecată TVR pentru daunele aduse imaginii sale publice și va cîștiga procesul plus o mare sumă de bani ca despăgubiri. Dacă nu, nu.
Deontologie… Problema deontologică pe care trebuia să și-o pună redacția care a ajuns în posesia acelui material era: sunt autentice imaginile, nu sunt trucate? persoanele sunt chiar cele reale? vocile le aparțin? ceea ce se vede și se aude este semnificativ? Dacă răspunsurile sunt pozitive, cum e cazul filmului Remeș-Mureșan, televiziunea nu are de ce să-și facă scrupule din acest punct de vedere, merită chiar felicitări.
Asta nu înseamnă că totul e în ordine și lucrurile sunt curate. Dimpotrivă, socot că e la mijloc o mare mișelie. Dar nu din partea televiziunii, ci din partea organelor de anchetă. Să ne deslușim. Acele imagini și acele secvențe audio nu au fost realizate de amatori, cu telefonul mobil. Ele sunt înregistrări profesioniste, realizate de meseriași ai domeniului, în cadrul unor însărcinări de serviciu. DNA nu e club de drogați, e o structură sever ierarhizată. Se poate ști precis cine a filmat, cine a înregistrat telefoane, unde, cînd, cine a văzut materialele rezultate, cine trebuia să le dețină. Ei bine, în loc să stea ordonat în fișetele celor în drept de la procuratură, spre a fi folosite la proces, probele ajung la o televiziune.
Aici e punctul mizerabil, scandalul principal ACESTA este: un om al legii batjocorește legea. În scopuri politice (vizibil în favoarea unor partide și a președintelui Băsescu), el trafichează materiale confidențiale, săvîrșind o faptă la fel de infamantă ca aceea, prezumată, a ministrului Remeș. Au trecut zile bune și, deși lucrurile sunt limpezi (nu erau sute de oameni cei care puteau deține înregistrările filajelor!), nu e prezentat niciun vinovat, lucrătura e penibil escamotată. În aceste condiții, cine să mai creadă în justiție?!

GARGARIADA UNINOMINALĂ. Iar e tărăboi apropo de votul uninominal. S-a reușit inducerea în mintea publicului larg a ideii că în acesta ar sta mîntuirea, că prin vot uninominal vom avea politică și politicieni cumsecade. Nimic mai fals, pură iluzie propagandistică (de fapt, o diversiune, o "supapă"). Nu mă împotrivesc acestui sistem de vot (am și pledat în dese rînduri pentru varianta "uninominal pe liste": v. Curentul din 12.07.2006 și din 19.02.2007), dar nu pot accepta tacit îmbrobodirea, idilizarea, fantasmagoriile. Nu pot concepe democrația decît ca pe un sistem pluripartinic, în care marile orientări inventate de umanitate pentru coordonarea vieții unei țări (social-democrație, liberalism, naționalism, creștin-democrație), orientări care grupează milioane de oameni, să fie reprezentate în forul legislativ. Vreau să știu ce fel de politică se face în țara cu pricina: social-democrată? liberală? etc. Or, prin votul uninominal, partidele sunt fie date laoparte, fie tentate să racoleze "vedete", și iese o adunătură în parlament de se sparie gîndul –  și abia acea adunătură e favorabilă combinațiilor, șmecheriilor, voturilor pe bază de interese. De aceea atrag insistent atenția: A nu se fetișiza! Nu îmbunătățește mai nimic. Nu asigură un mers lin al muncii legislative (nu știi niciodată ce majoritate va fi, cine cu cine se va cupla). Nu bagă la sigur oameni serioși în parlament, ba dimpotrivă. Avantajează pe cei cu bani. Nu leagă deloc pe ales de alegător. Lasă groaznic de mulți oameni cu votul pierdut, fără reprezentanți. Indisciplina parlamentară se ridică la pătrat…
Alegătorii trebuie să știe aceste lucruri, nu să creadă că prin minunatul vot uninominal, gata!, vor veni deodată cohorte de oameni noi, providențiali, desăvîrșiți în suflet și cuget…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.