Infuriati de reglementarile impuse de reforma Hartz IV privind piata muncii si de solutiile gasite de cancelarul federal, Gerhard Schroder, pentru revigorarea economiei, mai bine de o cincime din cetatenii germani traiesc nostalgia zilelor dinaintea daramarii renumitului Zid al Berlinului.
Contestatul Plan de reforma Hartz IV pare sa pregateasca surprize neplacute. In ciuda protestelor de pe intreg teritoriul Republicii Federale, reformatorii germani nu se arata dispusi sa renunte la masurile drastice, astfel ca, incepand din ianuarie 2005, somerii pe termen lung vor fi obligati sa accepte prestarea de diverse servicii remunerate cu sume cuprinse intre unu si doi euro pe ora. Iata de ce, potrivit unui sondaj al Institutului Forsa, aproape un sfert din populatia germana vrea Zidul inapoi, in timp ce 37 de procente din cei intervievati cred ca pretul reunificarii Republicii Federale cu cea Democrata a fost prea scump. Sondajul de opinie a fost realizat pe un esantion de 1.002 cetateni din estul Germaniei si 1.005 din vest.
Zidul Berlinului, simbolul divizarii, a fost daramat in 1989. De atunci, in pofida transferurilor de bani catre Estul mai sarac al tarii, dezechilibrul economic intre cele doua regiuni se mentine, iar noile politici si reforme economice ale cancelarului german au sporit treptat tensiunile intre locuitori. Au renascut, mai ales in Est, manifestatiile sub motoul cunoscut din vremea defunctului R.D.G. -Noi suntem poporul!-, fata de care vecinii vestici nu au prea multa intelegere, considerand ca niciunde in Europa cetatenii nu sunt mai solid asigurati ca in Germania.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
