Timp de trei zile, in Ucraina s-a aflat o delegatie de experti a Comisiei Europene. Invitati de guvernul de la Kiev, specialistii occidentali au fost plimbati prin Delta Dunarii, au fost asaltati efectiv de amabilitatea unor gazde disperate sa convinga opinia publica de oriunde ca pe bratul Bistroe totul e in regula si ca mediul inconjurator nu a avut de suferit de pe urma canalului navigabil construit acolo.
In ce masura si-au atins scopul ucrainenii, se va vedea in urma raportului intocmit de expertii europeni. Politicos ar fi fost ca, pana atunci, Kievul sa taca, renuntand sa agite apele intr-o mare cuprinsa deja de furia furtunii. Nu a fost sa fie! Ieri, cotidianul -Deni- a publicat un amplu interviu cu ambasadorul cu misiuni speciale al diplomatiei de la Kiev, Natalia Zarudnaia. -Haga nu rezolva nimic-, a concluzionat ea, intr-o stangace tentativa de a minimaliza efectul demersului intreprins de Romania la Curtea de justitie a ONU. Mai ales ca, a spus Zarudnaia, -in ultimul timp, Ucraina a demonstrat ca prima etapa de refacere a caii navigabile pe Dunare a respectat normele ecologice, nu a incalcat legislatia internationala, pentru ca s-a actionat pe teritoriul nostru-.
-Presiunea turbata a romanilor-
Iar conventiile invocate de Bucuresti, ne-a dat peste nas diplomatul, -sunt prevazute pentru cazurile de grava influenta transfrontaliera. Nu a fost cazul. Altfel spus, Kievul nu trebuia sa informeze in legatura cu prima faza a lucrarilor, cu exceptia UNESCO-. In ce priveste reactia negativa a UE, a SUA, Zarudnaia a aruncat pisica in curtea vecina. -Un rol major l-a jucat presiunea turbata si sistematica a Romaniei. Romanii nu au iertat nimic. Au incercat si incearca sa exercite presiuni asupra Ucrainei din toate directiile-, desi canalul pe Bistroe ofera in special tarilor UE posibilitatea extinderii transporturilor de marfuri pe Dunare.
-Amintiri istorice-
Un alt factor care a alimentat scandalul a fost, in opinia responsabilului de la Kiev, -critica anumitor organizatii ecologiste, o critica bazata preponderent pe amintiri istorice. Toata lumea isi aminteste de grandioasele santiere sovietice, asociate cu munti de nisip, pietris si nori de praf… De aceea teama de proiect-, a pus Zarudnaia punctul pe -i-. Cum de s-a ajuns aici?, a dorit sa afle reporterul de la -Den-. A reiesit ca tot romanii sunt de vina, pentru ca -au operat cu cifre absolut fantastice. Deseori, in aceste prognoze nu au existat referiri la studii sau analize concrete. De regula, au fost informatii cu surse abstracte, de genul ecologistii afirma, ecologistii sustin-. Or, a adaugat intervievata, -de cele mai multe ori, pentru a sfarama un stereotip este nevoie de eforturi inzecite decat pentru crearea unei imagini negative-.
Trei lectii
Oricum, a spus Zarudnaia, din toata aceasta afacere, Ucraina a extras trei lectii. -Unu – pe viitor, trebuie sa se pregateasca mai bine cand va fi vorba de proiecte de natura ecologica. Doi – trebuie sa invatam sa ne aparam interesele nationale, asa cum face acum Romania. Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa imprumutam tactica Bucurestiului. In mare parte, ea se reduce la interpretari tendentioase, uneori prin falsificare directa. Trei – sa privim lucurile in ansamblul lor si in perspectiva… De fapt, problema Bistroe ne-a facut sa constientizam adevarata situatie din delta, pericolele de aici, sa intelegem ce trebuie si ce nu trebuie intreprins-.
-Problema interna- a Bucurestiului
Solicitata sa comenteze eventuala conexiune dintre cazul Bistroe si sesizarea de catre Bucuresti a Tribunalului de la Haga in legatura cu delimitarea platoului continental din Marea Neagra, Zarudnaia a respins un asemenea scenariu. -Oficial, nu se poate vorbi despre asa ceva-. Dar, a reluat responsabilul ucrainean o teza puternic vehiculata la Kiev, -din pacate, unii politicieni de la Bucuresti au transformat <factorul ucrainean> intr-un fel de dusman extern. Nu vreau sa explic ce anume a determinat acest lucru. Este treaba interna a Romaniei. Dar este foarte periculos cand viitorul relatiilor bilaterale cu un stat vecin devine prizonierul unor batalii interne-. Trecand la momentul Haga, Zarudnaia s-a ararat destul de sceptica in privinta unui verdict edificator. -Oricum, partile vor trebui sa revina la masa tratativelor si sa ia o hotarare. De aceea, recurgerea la CIJ este, mai degraba, un gest politic-. Daca sesizarea Tribunalului de la Haga va ajuta relatiile noastre bilaterale? -Nu cred-, a afirmat Zarudnaia. -Este un moment delicat, a carui amprenta se va mai resinti cativa ani buni de acum inainte-.
Un final plin de optimism
Partea buna este, totusi, ca Ucraina si Romania -au mai multe lucruri care sa le uneasca decat care sa le separe-. Iata de ce, a incheiat Zarudnaia, -nutresc absoluta convingere ca reluarea contactelor va permite normalizarea situatiei. Dorim sa aratam Romaniei ca, in primul rand, Ucraina face tot posibilul pentru pastrarea caracterului unic al Deltei Dunarii, iar, in al doilea rand, ca numai prin negocieri se poate ajunge la intelegere reciproca. Atacurile unuia asupra altuia prin presa sau prin intermediul organizatiilor internationale sunt, in principiu, contraproductive-.
Rezolutie la APCE
Deputatul Ionel Olteanu a depus la Biroul Permanent al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei un proiect de rezolutie privitor la incalcarea angajamentelor conventionale in domeniul mediului inconjurator de catre Ucraina, document ce ar urma sa fie dezbatut de acest for in ianuarie 2005. Potrivit lui Olteanu, prin acest proiect se urmareste adaugarea unui punct nou in analiza pe care deja o desfasoara Comisia de monitorizare a APCE asupra Ucrainei. -Se adauga astfel un punct in plus pentru monitorizarea Ucrainei, procedura deja demarata si care poate avea drept consecinta suspendarea delegatiei Ucrainei sau, in final, chiar excluderea Ucrainei din Consiliul Europei-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
