Lucruri ciudate se intampla in tarile slave vecine Rusiei. Ieri, presedintele George W. Bush a semnat un act -de democratizare- a Republicii Belarus, care instituie, practic, sanctiuni economice impotriva Minskului. Cateva ore mai taziu, la Minsk, era asasinata o cunoscuta ziarista a unei publicatii locale de opozitie. In acest timp, in Ucraina, se zvoneste ca seful statului, Leonid Kucima, ar fi cerut, prin intermediul omologului sau georgian, Mihail Saakasvili, garantii de securitate din partea Occidentului, daca la alegerile din 31 decembrie va invinge opozitia.
Conform -Actului privind democratia in Belarus-, adoptat de Congres si semnat de seful adminstratiei americane, departamentele federale ale SUA inceteaza orice actiune de finantare a guvernului de la Minsk. Exceptie face, fireste, ajutorul umanitar. De fapt, acest document constituie un program de inlaturare a actualului regim belarus. Desi este greu de crezut ca demersurile initiate de Casa Alba vor aduce vreun rezultat, deoarece principalul partener al Minskului ramane Moscova, care are despre Lukasenko o cu totul alta parere.
-Sa scape de tiranie!-
Masurile -punitive- preconizate de administratia de la Washington sunt cele aplicate in mod traditional impotriva statelor paria, precum Iran, Siria, Coreea de Nord si Cuba. Este vorba despre izolare internationala si masive presiuni din afara. Toate acestea ar urma, in opinia autorilor textului, sa zdruncine puterea lui Aleksandr Lukasenko, ducand inevitabil la caderea lui. -Vom lupta ca Belarus sa scape de tiranie-, declara unul dintre initiatori, senatorul John McCain. -Schimbarea regimului de la Minsk se va face nu prin forta armelor, dar prin intermediul presiunilor din afara-, sublinia oficialul american. Printre altele, documentul mentioneaza ca sanctiunile vor ramane in vigoare pana cand presedintele SUA -nu va confirma in fata comitetelor de resort ale Congresului ca autoritatile belaruse au facut progrese pe calea democratiei-.
Atentia generala, deturnata
Interesant este ca, de aceasta data, gestul Washingtonului nu a trezit nici un fel de reactie la Minsk. Lukasenko a preferat tacerea. Intre timp, descoperirea cadavrului unei cunoscute ziariste ale unei publicatii de opozitie a deturnat atentia opiniei publice. Pana aseara nu se stabilise inca mobilul crimei. Veronika Cerkasova, o personalitate puternica a lumii presei din Belarus, era o fire inchisa, despre care, cum s-a constatat acum, se stiau foarte putine lucruri. Chiar colegi -de o viata- au realizat ca, in realitate, Veronika era o necunoscuta. Printre ipotezele avute in vedere de anchetatori, versiunea unui asasinat politic se regasea la sfarsitul listei: in ultimii ani, jurnalista renuntase la subiecte politice, concentrandu-se pe problematica sociala si pe reportaj. Era colaborator la cateva ziare. Candva lucrase si in televiziune.
Stare exceptionala
Intre timp, la Kiev, primarul orasului, Aleksandr Omelcenko, s-a declarat gata sa decreteze, in ziua alegerilor prezidentiale – 31 octombrie, stare exceptionala. In ajun, mai multe organizatii politice si apolitice au cerut anularea paradei militare din 29 octombrie. In opinia multor analisti locali, preconizata demonstratie de forte va fi folosita de puterea de la Kiev ca pretext pentru a aduce trupe in interiorul Kievului, impiedicand, astfel, opozitia sa-si puna in aplicare planurile de protest, prevazute pentru noaptea imediat urmatoare votului. Dar demonstratiile au inceput deja, 5.000 de studenti manifestand ieri la Lvov in sprijinul miscarii PORA, o controversata organizatie de factura extremist-nationalista care a acuzat autoritatile de ingradirea libertatilor civice si de intretinerea de legaturi cu structuri teroriste. Pe acest fundal, la Kiev urma sa soseasca aseara cunoscutul politolog american Henry Kissinger. Pentru convorbiri cu conducerea tarii si discutii cu partidele politice implicate in exercitiul electoral. Vizita survine dupa ce, pe diferite canale media, s-a aflat de tentativele lui Kucima de a obtine garantii de securitate din partea UE si SUA, daca votul din ultima zi a lunii va reveni opozitiei. Saptamana viitoare, in zilele dinaintea scrutinului, la Kiev va sosi si presedintele rus, Vladimir Putin, care ieri, la Moscova, s-a intalnit cu un alt fost secretar de stat al SUA, Madeleine Albright. Batalia pentru Ucraina intre Occident si Rusia pare tot mai evidenta.
Ucraina si Moldova, in tandem
O lupta la care contribuie, intr-o masura considerabila si Bruxellesul. In acest sens, ministrul lituanian de externe, Antanas Valenis, a propus, la un recent forum al Uniunii Europene consacrat problemelor generate de ultimul val al extinderii UE, ca Ucraina si Republica Moldova sa fie primite in tandem in marea familie europeana. In orice caz, spunea seful diplomatiei de la Vilnius, -daca nu dorim ca cele doua republici sovietice sa dispara pentru totdeauna pe orbita de influenta a Kremlinului, trebuie ca poarta Uniunii sa ramana deschisa pentru Kiev si Chisinau. Dar si mai important este ca acest lucru sa le fie adus la cunostinta atat ucrainenilor, cat si moldovenilor-, sublinia ministrul lituanian.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
