Opozitia din Ucraina promite o -revolutie- in Rusia

-De indata ce ucrainenii vor termina revolutia lor portocalie la ei in tara, vom duce starea noastra de spirit in Rusia. Avem si acolo destul de lucru!-. Declaratia apartine celei mai teribile femei a Ucrainei, copresedinte al aliantei Forta poporului, Iulia Timosenko, si a fost facuta in cadrul primului interviu acordat de ea mass-media internationale in ultimele doua saptamani. Nu intamplator, dialogul cu ziaristii a avut loc in timp ce actualul presedinte al Ucrainei, Leonid Kucima, primea, la Moscova, instructiuni de la omologul sau rus, Vladimir Putin. -Nu cred nimic despre Putin pentru ca nu ma gandesc la el. Oricum, il sfatuiesc sincer sa se coloreze putin in portocaliu-, a afirmat Timosenko, anuntand ca doreste functia de premier cu Viktor Iuscenko la carma tarii. -Cred ca as fi un prim-ministru demn. M-as achita ireprosabil de misiune, oferind oamenilor ceea ce si-au dorit mereu – o viata mai buna-. Pe de alta parte, Timosenko a recunoscut divizarea in doua tabere – radicala si liberala – a opozitiei.

Dar, s-a grabit sa explice Timosenko, acest lucru este -chiar mai bine, pentru ca avem posibilitatea de a lua decizii echilibrate-. La intrebarile jurnalistilor, omul forte al opozitiei ucrainene a raspuns fara sa se grabeasca. De un calm angelic, cu fata luminata de un zambet cald si care nu a disparut nici o clipa de pe chipul ei, Timosenko a lasat, asa cum era de asteptat, impresia unui politician si om de afaceri foarte stapan nu doar pe sine, ci pe tot ceea ce misca in jurul ei. Doar privirea glaciara trada tensiunea interioara a acestei femei, fara de care Iuscenko nu ar fi reusit sa devina ceea ce este.

Semne de oboseala

Cu alte cuvinte, ceva se intampla. Fie Timosenko si-a pierdut rabdarea, fie acea scindare a opozitiei prezentata drept inofensiva, ba chiar benefica, tinde, in realitate, sa devina periculoasa, punand in pericol insasi cauza revolutiei. Aparitia unor neintelegeri, a unor frictiuni printre liderii miscarii Forta poporului o demonstreaza insusi interviul acordat. Pentru ca a fost evidenta dorinta lui Timosenko de a pune unele lucruri la punct, de a clarifica anumite detalii. Probabil ca, acolo, la Kiev, printre miile de manifestanti din Piata Independentei, au aparut semne de oboseala, de nedumerire. Situatia se prelungeste peste limitele anticipate de Timosenko si de echipa ei. In plus, nu se intrevede o solutie care sa satisfaca in totalitate revendicarile opozitiei.

Ultimul cuvant

In alta ordine de idei, se pare ca politicienii trecuti in barca -portocalie- au inceput sa ceara asigurari ca, dupa ce revolutia se va termina, iar Iuscenko va prelua presedintia, isi vor primi rasplata pentru ajutorul dat. Altfel nu se explica de ce s-a grabit Iuscenko sa-l indice pe socialistul Aleksandr Moroz ca viitor premier, starnind, potrivit unor surse din interiorul staff-ului de campanie al -portocaliilor-, furia lui Timosenko. Iar interviul de mai tarziu a fost ca un mesaj pentru Iuscenko: eu sunt cea care are aici ultimul cuvant!

Apel la compromis

Merita mentionata aici parerea deputatului ucrainean Viktor Pinciuk, un prosper om de afaceri, cu o avere evaluata la miliarde de dolari, influent politician si ginerele lui Leonid Kucima. Daca esti patriot, spune el, adresandu-se, prin intermediul publicatiei britanice -Times-, lui Iuscenko, -atunci trebuie sa intelegi gravitatea situatiei si sa accepte un compromis-. Adica? -Iuscenko se afla in fata unei optiuni – fie sa devina seful unei tari divizate si in pragul falimentului, fie sa se desprinda de cei mai radicali dintre colaboratorii lui si sa accepte sa imparta puterea cu o figura de compromis-, precum speaker-ul Radei Supreme, Vladimir Litvin. Subscriind, oarecum, acestui punct de vedere, -Times- nota, printre altele, ca, daca refuza o varianta de compromis, Iuscenko risca sa rupa definitiv Ucraina in doua. -Regiunile estice si sudice, dezvoltate industrial si care asigura doua treimi din produsul intern brut, pot refuza sa-si mai achite impozitele, reducand, totodata, livrarile de gaze naturale si carbune-.

Un verdict indicat din afara

Intr-adevar, soarta Ucrainei depinde de Iuscenko. Indiferent de verdictul Curtii Supreme, care ieri s-a retras pentru deliberari, dupa patru zile de audieri, si care urma sa decida legitimitatea scrutinului din 21 noiembrie. Oricum, hotararea magistratilor va putea indica drumul care trebuie urmat de acum inainte. In cazul validarii votului – ceea ce este foarte putin probabil – procesul de dezmembrare a Ucrainei va capata o evolutie ireversibila, cu posibilitatea degenerarii in razboi civil. Nimeni nu doreste asa ceva, nici Occidentul care, prin diferitii ei reprezentanti, au dat de inteles ca sunt pentru un nou vot. Se stie, prin urmare, care va fi verdictul.

Doua, trei scenarii

In acest caz exista doua variante. Unu – repetarea celui de-al doilea scrutin cu aceiasi protagonisti, Iuscenko si premierul Viktor Ianukovici. Este o varianta agreata de o parte dintre capitalele UE si de opozitia ucraineana, dar respinsa de cealalta parte a Celor 25, de Rusia si de Kucima. Mai nou, se pare ca si SUA si-au schimbat pozitia, purtatorul de cuvant al Casei Albe, Richard Boucher, afirmand ieri ca -Washington si Moscova s-au apropiat considerabil pe calea identificarii unei rezolvari a crizei ucrainene-, care nu poate fi decat -repetarea alegerilor-. Se contureaza, deci, scenariul unui al treilea tur de scrutin si care este a doua versiune posibila. Fara Ianukovici, de aceasta data. Este exact ceea ce nu-i convine lui Iuscenko. Este adevarat, mai exista si o a treia varianta, foarte improbabila insa. Si anume ca instanta suprema a Ucrainei sa-l declare invingator pe primul sosit in primul tur al alegerilor prezidentiale, din 31 octombrie. Dupa mai multe balbaieli si incurcaturi de calcule, Biroul Electoral Central a recunoscut victoria lui Viktor Iuscenko, desi, initial, castigator la puncte fusese anuntat Ianukovici.