Lectii de presedintie
Cum e sa fii conducatorul Uniunii Europene? La aceasta intrebare vor afla raspunsul -mezinele- UE care, in prezent, iau lectii de la colegele lor mai vechi, despre ce inseamna sa fii la presedintia celor 25. Din momentul integrarii, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia si Ungaria, noile venite in sanul marii familii europene, beneficiaza de aproape aceleasi drepturi cu ale partenerelor lor, printre posibilitatile care li s-au deschis fiind si aceea de a prelua presedintia rotativa a UE. O data cu intrarea in vigoare a Constitutiei Europene, legislatia privind ocuparea fotoliului prezidential al Uniunii de catre fiecare stat pentru o perioada de cate sase luni, va fi modificata, astfel incat vor fi constituite -tertete-, in sensul ca, intr-o perioada de 18 luni, trei state vor coopera in cadrul presedintiei, sub conducerea Consiliului.
Slovenia va fi prima tara dintre cele 10 noi membre care va intra in sistemul de trio prezidential al UE, incepand din 2007, alaturi de Germania si Portugalia. Fosta provincie Iugoslava se pregateste inca de pe acum, consultandu-se cu Irlanda si Olanda privind modul de lucru la acest nivel.
Lituania, care va intra in echipa cu Grecia si Irlanda abia din 2013, a inceput si ea -orele de meditatii-. Grupurile au fost compuse astfel incat sa nu contina numai -mezine-, dar cel putin un stat mare UE si sa nu se concentreze doar intr-o singura arie geografica. Astfel, in 2008 isi vor incepe lucrul Cehia, Franta si Suedia, urmate de Polonia, Danemarca si Cipru, Italia, Letonia si Luxembourg.
Presedintia UE implica organizarea si conducerea intalnirilor si Consiliilor care au loc in cadrul celor 25, la fiecare sase luni, reprezentand si un bun prilej de evidentiere a tarii-gazda, atat pe planul Uniunii, dar si la nivel international. Daca Tratatul Instituind o Constitutie pentru Europa nu va fi ratificat pana in 2007, se va continua actualul sistem al presedintiilor individuale, prin rotatie, la fiecare sase luni.
Liber la dosare
Partidul Socialist ungar de guvernamant, care s-a opus mult timp deschiderii totale a arhivelor serviciilor secrete comuniste, a anuntat ca este de acord cu accesul publicului la dosare. Presedintele acestei formatiuni, Istvan Hiller, a anuntat ca partidul sau lucreaza la un proiect de lege in acest sens, adaugand in acelasi timp ca -disputele inutile trebuie sa inceteze-, referindu-se astfel la zvonurile vehiculate in presa, potrivit carora in randul actualilor lideri politici s-ar afla si colaboratori ai regimului comunist.
Separat
Reprezentantii comunitatii sarbe din Kosovo au declarat ca refuza sa colaboreze cu institutiile din provincie. In cadrul unei intruniri oficiale, ei au votat in unanimitate o decizie potrivit careia sarbii, minoritari in regiune, nu sunt obligati sa respecte hotararile guvernului de la Pristina, considerand ca planul Belgradului pentru descentralizarea provinciei este singura solutie politica viabila pentru Kosovo. Ei au mai cerut Belgradului sa ii ajute sa isi formeze propriul guvern, separat de cel al albanezilor, avand in vedere ca sarbii nu au participat la alegerile legislative.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
