România absoarbe integral fondurile UE acordate pentru subvențiile agricole din campania 2009

Plata subvențiilor acordate fermierilor aferente anului 2009 s-a realizat până la termenul de 30 iunie 2010, depășindu-se pragul de 96% stabilit de regulamentul european. Experiența primilor doi ani și-a spus cuvântul. Sistemul de acordare a acestor subvenții a intrat în normalitate – n-au mai fost plângeri, nu s-a mai vorbit de riscul penalităților financiare, pentru că toată lumea a înțeles ce, când și cum trebuie să acționeze. Nici măcar sistemul IT nu a mai fost criticat, după ce în anii precedenți fusese făcut răspunzător pentru orice disfuncționalitate apărută în gestionarea subvențiilor.
Cum a reușit sistemul IT să dea o mână de ajutor pentru realizarea, în condiții normale, cu calm, a plăților către solicitanții de subvenții europene, ne explică Gabriel Lospa (foto), Director eAgriculture în cadrul SIVECO Romania, furnizorul sistemului IT pentru APIA.

Curentul: Subvențiile pentru anul 2009 au fost plătite integral, la timp. Cum s-a reușit?

Gabriel Lospa: Campania 2009 este al treilea an în care se acordă subvenții europene pe suprafața pentru fermierii români. Într-adevăr, APIA a reușit în acest an să plătească peste 96% din suma alocată de UE pentru aceste subvenții. Din punctul de vedere UE, 96% este procentul peste care nu se aplică eventuale penalizări cauzate de întârzierea plăților țărilor membre. Trebuie spus că de la inițierea acestui sistem de subvenții în UE, toate țările s-au confruntat cu dificultăți. Un atu important pentru această reușită a României este și faptul că în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2009 APIA a făcut și plăți în avans, o facilitate acordată de România fermierilor. Ca și în anii precedenți, a fost un efort comun, al APIA și al specialiștilor noștri, care au lucrat în mod efectiv zi și noapte. Vă asigur că nu exagerez când spun că a fost un efort uriaș, deoarece a trebuit să se opereze toate datele intrate în sistem aferente dosarelor de plată în același timp cu efectuarea modificărilor software necesare, aferente schimbărilor legislative care provin atât din partea autorităților noastre, cât și din partea autorităților europene.
Curentul: De ce a părut totul atât de complicat până acum?
Gabriel Lospa: Nu a părut, ci chiar a fost extrem de complicat. În primul rând, trebuie să avem în vedere că acest sistem a fost construit în perioada 2006-2008, fiind o condiție de aderare la Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Intervalul de timp avut la dispoziție a fost extrem de scurt, în comparație cu orice altă țară din UE. Țări cu multă experiență în aplicarea schemelor de plată UE și cu un nivel ridicat de maturitate privind utilizarea instrumentelor informatice de către fermieri, cum este de exemplu UK, au avut nevoie de 4-5 ani pentru construcția sistemului și de cel puțin 1 an pentru utilizarea sa în sistem pilot. La noi, toată lumea se aștepta să funcționeze imediat, din prima iterație, cu rezultate excelente, ceea ce era o utopie. Practic, în România s-a pornit de la zero, și concomitent, atât în ceea ce privește construcția sistemului IT, cât și în aplicarea schemelor de plăți UE – și totul s-a realizat în mai puțin de doi ani. Și ca să dăm adevărata măsură a complexității problemei, vă spun că în România nivelul de fragmentare a proprietății agricole este printre cele mai ridicate din Europa – în condițiile în care suprafața agricolă este dintre cele mai mari, comparabilă cu a Germaniei, Spaniei, Italiei. Avem peste 1.200.000 de fermieri și, colac peste pupăză, titlurile de proprietate nu corespund deloc cu ceea ce au arătat ulterior controalele pe teren. A fost o muncă de Sisif. Îndată ce ajungeam în vârf, apărea o nouă cerință de extindere a funcționalităților, care trebuia urgent implementată, astfel încât realizarea plăților către fermieri să fie cât mai puțin afectată, ceea ce bulversa iar totul. Sursa schimbărilor a fost și rămâne diversă, pornind de la schimbările legislative interne, datorate de multe ori schimbărilor efectuate în aparatul administrativ, cât și modificărilor legislative ale UE, necesar a fi implementate în contextul specific al României.
Curentul: Ce a fost nou în campania 2009 din punct de vedere al sistemului informatic?
Gabriel Lospa: Față de anii precedenți, „inventarierea“ de către APIA a modificărilor necesare în vederea realizării plăților pentru campania 2009 a fost făcută mult mai devreme, și implicit demararea activităților de dezvoltare a sistemului informatic a demarat mai devreme. Asta ne-a permis să facem o planificare de implementare a funcționalităților sistemului în corelație cu termenele aplicabile „în teren“ stabilite de APIA. Așa a fost posibil ca APIA să facă plăți în avans începând cu 16 octombrie 2009. Aceste plăți în avans au cântărit foarte mult și în contextul atingerii obiectivului final, propus pentru 30 iunie 2010.
Apoi, un cuvânt foarte important în rezultatul pozitiv obținut l-a avut faptul că APIA ne-a cerut, pe bază contractuală, organizarea unei echipe de suport, cu disponibilitate practic totală pe durata întregii săptămâni. Această echipă a avut rolul de a răspunde în permanență utilizatorilor sistemului informatic, pentru orice problemă apărută în procesarea dosarelor fermierilor în vederea plății și a asigurat din punct de vedere tehnic disponibilitatea 100% a sistemului informatic.
În acest fel, utilizarea sistemului a fost făcută la maxim, neexistând timpi morți.
Vă asigur că toate aceste activități au solicitat în mod deosebit atât echipa APIA, cât și echipa SIVECO Romania, dar faptul că obiectivul principal a fost atins este cel mai important lucru. Acum nu are nicio importanță câte mii de ore au fost consumate, ci faptul că realizarea plăților către fermieri a atins procentul care garantează României siguranța că nu vor exista penalizări privind întârzierea plăților pentru campania 2009. Iar deciziile corecte, luate de ambele părți în această perioadă, au stat la baza atingerii acestui obiectiv.

Curentul: Ce a fost nou în relația cu APIA, acum, față de anii precedenți?

Gabriel Lospa: În primul rând trebuie să spun că relația de colaborare cu angajații APIA a fost întotdeauna foarte constructivă. Noutatea constă în faptul că în 2009 am lucrat pe bază de Contract! Sunt sigur că poate să pară sau să sune ciudat dar aceasta este realitatea… În anul precedent, întâi am lucrat și abia ulterior am avut contractul semnat, pentru că am înțeles responsabilitatea uriașă de a nu efectua plata subvențiilor către fermieri și am riscat interesul nostru direct în favoarea celui public.
Un lucru extrem de important a fost faptul că atât managementul APIA, cât și cel din partea Ministerului s-au implicat decisiv în momentele cheie ale derulării activităților și au asigurat suportul decizional pentru atingerea obiectivului stabilit. În economia proiectului și respectiv în atingerea obiectivului propus, acesta a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la succesul obținut.

Curentul: Din ce ne spuneți, pare că totul a decurs lin. Chiar totul a fost „roz“?

Gabriel Lospa: Să fim realiști… În orice proiect, mai ales dacă are o asemenea anvergură, apar momente critice. Normal că au fost și momente dificile, în care tensiunea a crescut la cote ridicate, dar faptul că toți am știut care este obiectivul la care trebuie să ajungem ne-a motivat și mobilizat să găsim de fiecare dată soluțiile optime.

Curentul: Care sunt totuși principalele piedici cu care se mai confruntă sistemul de acordare a subvențiilor europene?

Gabriel Lospa: Există încă dificultăți privind identificarea suprafețelor, sunt probleme legate de restituirea terenurilor (care pot împiedica buna gestionare a fondurilor europene și naționale), ne confruntăm cu lipsa unei corelații cu sistemul cadastral. România este a doua țară din Europa ca număr de fermieri, iar suprafața agricolă este de 9 milioane hectare, ceea ce implică un volum enorm de date ce trebuie gestionat.
În același timp, exigențele Comisiei Europene sunt foarte variate și complexe și trebuie respectate cu mare strictețe. Când e vorba de bani europeni, nu te joci. Țări membre UE de mulți ani, precum Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, sunt puse în situația de a returna sume importante pentru neîndeplinirea unor condiții ale Regulamentelor Comisiei Europene.

Curentul: Se poate spune deja că fermierii români cunosc „regulile jocului“?

Gabriel Lospa: Cu siguranță, dacă analizăm numai numărul celor care folosesc aplicația online pentru depunerea cererilor de subvenție. 170.000 de fermieri au făcut deja astfel de cereri. O cifră foarte mare, care va crește cu siguranță. Utilizarea acestei aplicații ajută la corecția din timp a erorilor legate de identificarea suprafețelor declarate de către fermieri, asigurând o rată mai mică a erorilor și posibilitatea ca fermierii să primească mult mai repede banii.

Curentul: Cum se vede, din exteriorul țării, sistemul informatic realizat la APIA?

Gabriel Lospa: Foarte bine. În primul rând, avem rezultatele pozitive din partea echipelor de audit sosite la APIA din partea Comisiei Europene, pentru a analiza atât rezultatele obținute de către APIA în procesul de derulare a plăților din fondurile europene, cât și conformitatea sistemului informatic cu regulamentele europene.
Acest proiect a primit deja două distincții europene majore, care dau o valoare deosebită efortului depus în realizarea acestui sistem și reprezintă o recunoaștere explicită din partea celor mai exigenți evaluatori privind profesionalismul echipelor de proiect APIA și SIVECO Romania. Astfel, în martie 2010, în cadrul competiției European IT Excellence Award 2010, SIVECO Romania a fost desemnată câștigătoare la categoria „Vertical Market“, pentru sistemul IT dezvoltat la APIA. Acest premiu a fost o veritabilă (și foarte plăcută) surpriză, deoarece concurența a fost extrem de puternică – au participat 88 de companii din 16 țări. Proiectele aflate în competiție au fost de mare impact, amploare și complexitate. Am concurat cu firme mari din Marea Britanie – Anglia Business Solutions Ltd, CTI Group, ERI BANCAIRE SA, lucru care spune mult despre nivelul acestei competiții. După cum se știe, piața IT din Marea Britanie este una dintre cele mai concurențiale și mature din lume, iar proiectele desfășurate sunt uriașe. Reușita noastră este cu atât mai onorantă cu cât exigența juriului este recunoscută ca fiind foarte ridicată. Este o confirmare în plus că proiectul făcut de echipa noastră la APIA este unul dintre cele mai importante și complexe din Europa. În 2009, SIVECO Romania a intrat în finala concursului anual, organizat la nivel global de către International Project Management Association, la categoria proiecte de mari dimensiuni, pentru același proiect dezvoltat la APIA.
De altfel, compania noastră are în portofoliu peste 115 premii naționale și internaționale de prestigiu, atât în ceea ce privește performanțele profesionale, cât și cele de afaceri sau responsabilitate socială. Aș menționa locul I în Topul Green Business Index (GBI) 2010, Ruban d’Honneur, la categoria „Award for Corporate Sustainability“, din partea European Business Awards (Roma), Microsoft Partner of the Year 2009 (New Orleans) și 2010 (Washington), „Certificate of Appreciation“ din partea NATO Training Group pentru eforturile de susținere a NATO Training Group/Working Group Individual Training & Education Developments (WG IT & ED). Soluția de eLearning AeL este una dintre cele mai cunoscute și premiate la nivel internațional (Bruxelles 2001, Tunis 2005, Manchester 2005, Krakovia 2007, Frankfurt 2008, Belgrad 2009, Kuwait 2009).

Curentul: Compania dumneavoastră este un nume cunoscut pe piața proiectelor mari. Se poate spune că sunteți specializați în proiecte publice?

Gabriel Lospa: SIVECO Romania este cea mai mare casă românească de software, fiind, într-adevăr, specializată în proiecte de mare anvergură și complexitate, în domenii de mare interes precum eBusiness, eAgriculture, eLearning, eHealth, eCustoms. În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, nu sunt în măsură să vorbesc despre alte domenii în afară de cel IT – pe care îl cunosc foarte bine. Din această perspectivă, vă pot spune că responsabilitatea dezvoltării unui proiect de anvergură pentru o instituție a statului este uriașă. Ea nu poate fi asumată decât de firme cu o expertiză solidă în domeniu, consolidată în proiecte interne și internaționale mari. Nu doresc să descurajez pe nimeni când spun că, de obicei, cerințele din caietele de sarcini reflectă doar în mică măsură anvergura dificultăților cu care un potențial furnizor urmează să se confrunte după eventuala câștigare a contractului. Toate companiile, multinaționale sau locale, care au câștigat licitații grele, pot spune de ce proiectele de acest fel pur și simplu nu pot fi susținute de orice firmă nou înființată, cu 10 informaticieni geniali, plini de bune intenții. Adevărul este că există un număr extrem de mic de furnizori – cu expertiză în derularea de proiecte de mare amploare și complexitate – capabili să răspundă cerințelor în mod real, atât în termeni financiari, cât și de performanță.
Din acest punct de vedere, noi avem experiența derulării unor proiecte extrem de complexe, în parteneriat cu lideri globali precum Intel, HP, Microsoft, Oracle, IBM, Bull – proiecte cu adevărat grele. O scurtă enumerare include proiecte de referință pentru istoria IT din România: Sistemul Educațional Informatizat pentru Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Sistemul Informatic Unic Integrat pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Sistemul Informatizat de Tranzit pentru Administrația Națională a Vămilor.

Curentul: Încercați să „dărâmați“ mitul că un contract cu statul este o mare afacere?

Gabriel Lospa: Repet, orice proiect public reprezintă o mare responsabilitate și presupune asumarea a nenumărate riscuri, în termeni de predictibilitate, de profitabilitate, de imagine. Sunt așa-numitele proiecte „critical mission“, care includ, inevitabil, oriunde în lume, riscuri felurite și enorme.
Desfășurarea unui astfel de proiect depinde de o mulțime de factori care nu au nicio legătură cu proiectul, dar trebuie să blochezi și să întreții resurse ca și când el ar funcționa normal. Există situații când proiectul pornește la mulți ani după desfășurarea licitației. Să ne gândim la proiectul de la CNAS. El a demarat după 3 ani de la câștigarea licitației. Nimeni nu știa acest lucru în 2000, așa că echipa noastră de proiect a fost pregătită în orice moment – ca și când demararea urma să se petreacă în ziua următoare. Aveți idee ce înseamnă să îți asumi o astfel de cheltuială? În continuare, proiectul a pornit și s-a oprit de câteva ori. E ca la furnale. Fiecare repornire a fost o regândire a proiectului – în condițiile în care negocierile din 2000 nu mai aveau nicio legătură cu cerințele tehnologice din 2003, 2005, 2007. Exemplul CNAS nu e nici pe departe cel mai dureros, dar este un exemplu clasic. Profitabilitatea contractelor publice este din start afectată de criteriul de câștigare a licitațiilor, potrivit căreia prețul cel mai mic este cel corect. A folosi ca element decisiv de departajare în cadrul licitațiilor criteriul „preț“ poate conduce la situații aberante, cel puțin în licitațiile din domeniul IT, unde calitatea proiectului determină succesul acestuia. Nimic nu este ieftin pur și simplu. Este foarte adevărat că o firmă mare își poate permite, printr-o organizare judicioasă și un management performant, să își eficientizeze activitatea care să se reflecte în prețurile produselor. Disponibilitatea non-stop, serviciile adăugate, customizate, costă oriunde și pe oricine.

Curentul: Credeți că există diferențe privind modul cum sunt gestionate proiectele publice în România față de alte țări?

Gabriel Lospa: Nu, sigur că nu. Poate că în România nivelul de suspiciune depășește uneori nivelul normal, dar în rest, peste tot, competiția e acerbă și condițiile de selecție foarte dure. În ultimii 5 ani am demarat primul proiect eCustoms implementat în afara României, care acoperă tranzitele vamale de pe teritoriul Turciei și în relația Turciei cu UE, dar și proiecte complexe de eLearning pentru Ministerele Educației din Maroc, din Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan, Cipru, Moldova. De asemenea, avem experiența câștigării unor proiecte importante pentru organizații de referință ale Uniunii Europene – Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunității Europene care gestionează portalul cercetării și dezvoltării CORDIS, pentru Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și pentru EuroStat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene.

Curentul: Ce urmează să se întâmple în 2010 în ceea ce privește plata subvențiilor agricole din fonduri europene?

Gabriel Lospa: Într-un fel, o luăm de la capăt. Urmează o nouă campanie de plăți, cu suișurile și coborâșurile specifice fiecărui an. În fiecare an acumulăm cu toții experiența anilor precedenți – APIA, fermierii, furnizorii soluțiilor informatice.
Este tot atât de adevărat că în fiecare an apar noi necesități de modificare/completare a sistemului, datorate schimbărilor legislative apărute la nivel european și național, și care conduc la creșterea complexității sistemului. Pe măsură ce sistemul crește, an de an, în complexitate, soluțiile găsite trebuie să țină cont de sistem în ansamblul lui, pe toată durata lui de utilizare, pornind din 2006 până în prezent. Aceasta implică existența unei experiențe substanțiale din partea celor două echipe, a noastră și a APIA.
Plusul de valoare și de siguranță adus de echipa SIVECO Romania constă exact în economia realizării și funcționării acestui sistem extrem de complex – „Sistemul Integrat de Administrare și Control – IACS“ al APIA.