Pentru ca razboiul impotriva Irakului ramane in esenta inevitabil, dupa cum a afirmat premierul britanic Tony Blair, actorii cheie in jocul militar indreptat impotriva lui Saddam Hussein – Statele Unite si Marea Britanie – concentreaza tot mai multe forte in Golful Persic, pregatindu-se pentru razboi, in timp ce Rusia si-a asumat deja rolul de observator militar in regiune. Inceputul lui februarie a fost avansat ca noua data limita de demarare a campaniei militare antiirakiene.
Daca pentru Londra este vorba despre cea mai ampla desfasurare de forte navale din ultimii 20 de ani, SUA se pot lauda cu emiterea a doua ordine de concentrare intr-un interval de numai cateva zile, care vor conduce la dublarea numarului militarilor din Golf. Astfel, pana in februarie, nu mai putin de 150.000 de trupe americane vor fi gata sa-l infrunte pe presedintele irakian, cu ajutorul avioanelor si navelor de ultima generatie.
In ce priveste desfasurarea de forte britanice, este vorba despre un portavion, aflat deja pe drum spre Asia, via Scotia, si alte 15 nave care se vor aduna la cartierul general din Marea Mediterana. Portavionul britanic Ark Royal are 800 de militari la bord, dar efectivele vor depasi 1.100, dupa ce, in Mediterana, nava va prelua mai multe elicoptere. In total, la bordul celor 15 nave se vor afla circa 3.000 de militari.
In ajutorul tarii-mama a sarit si Australia, care urmeaza sa trimita saptamana aceasta in Golf doua avioane de patrulare maritima. Misiunea acestora va fi supravegherea traficului comercial din Golf. Mobilizarea australiana va mai presupune trei nave de razboi, circa 150 de militari din cadrul fortelor speciale, dar si 14 avioane de vanatoare F/A-18 si unitati de sustinere. 1.500 de militari australieni vor fi implicati in evenimentele din Golf.
Pe pozitii, Rusia nu putea rata marea mobilizare din regiune, cu atat mai mult cu cat se opune unui razboi american unilateral impotriva Irakului, dar, pe de alta parte, nu are cum sa lipseasca din zona unde se va face, ceva mai tarziu, impartirea fabuloaselor resurse de petrol, acum sub controlul Bagdadului.
Astfel, doua nave ale Flotei ruse a Pacificului se pregateau la sfarsitul saptamanii trecute pentru o misiune de sase luni, cea mai indelungata din ultimii 10 ani, axata pe monitorizarea situatiei militare din regiune in raport cu un posibil conflict intre Irak si Statele Unite.
Nici diplomatia nu a fost uitata, convorbirile purtate de premierul britanic, Tony Blair, cu omologul sau german, Gerhard Schroder, avansand in prim-planul agendei internationale de ieri. Aflati impreuna cu sotiile la Hanovra, cei doi lideri europeni au evitat sa dea declaratii de presa, dar punctul-cheie al discutiilor bilaterale era clar pentru toata lumea: Irakul. Se cunoaste impotrivirea Germaniei fata de o interventie militara unilaterala impotriva regimului de la Bagdad, dar si pozitia pro-americana a Londrei. Pe de alta parte, Germania a devenit recent membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, fiind asteptata sa preia presedintia rotativa a organismului luna viitoare, cand se pare ca se va lua o decizie definitiva cu privire la Irak. Nu este greu de inteles in acest context de ce Londra nu poate ignora pozitia Berlinului. Si viceversa.
De altfel, ambele parti si-au modificat comportamentul in ultima perioada. Astfel, Blair a sugerat recent ca, in eventualitatea in care inspectorii ONU nu absolva Irakul de vina de a fabrica arme de distrugere in masa, SUA nu ar trebui sa se grabeasca sa declare razboiul. Din contra, ar trebui sa acorde mai mult timp si spatiu de miscare expertilor internationali.
La randul lui, Schroder a precizat vineri ca participarea tarii sale la votul privind declansarea unei campanii militare occidentale in Irak nu poate fi exclusa. O declaratie ce ar fi fost imposibila cu doar cateva luni in urma, in timpul campaniei electorale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
