Educația prin cercetare Convorbire cu {tefana Petrescu, Director al Institutului de Biochimie al Academiei Române
Dincolo de cercul restrâns al speciali[tilor, Institutul de Biochimie al Academiei Române este pu]in cunoscut \n ]ar`. Nu facem comentarii. E \ns` ceva mult mai important ce merit` consemnat. De curând, cu prilejul \nmân`rii \nsemnelor de membru de onoare al Academiei Române, Prof. Baruch Blumberg, laureat al Premiului Nobel \n 1976 pentru vaccinul \mpotriva hepatitei B, a vorbit \n termeni care v` onoreaz` despre colaborarea cu Institutul pe care \l conduce]i. S` \ncepem cu o scurt` istorie.
Institutul s-a \nfiin]at \n 1952 ca institut al Academiei Române, de c`tre acad. Eugen Macovski, pe atunci profesor de biochimie la Universitatea din Bucure[ti. A urmat o perioad` foarte bun` pentru Institut pân` \n anul 1970, când a devenit o sec]ie \n cadrul Institutului Central de Biologie. |n 1990, a revenit ca Institut de Biochimie la Academia Român`. La \nceput a fost condus de dr. Cecilia Mota[, c`reia \i dator`m \nceputurile cercet`rilor biochimice de vârf datorit` deschiderii c`tre cercetarea interna]ional`.
Conduce]i Institutul din 1997, era]i foarte tân`r`. A fost o provocare?
A[a e, unii colegi au avut chiar rezerve. Pentru mine \ns` a fost [i este \n continuare o provocare pentru c` doresc s` facem cercetare de excelen]`, competitiv`.
S` spunem c` avea]i un stagiu la Oxford.
Da, stagiul postdoctoral la Oxford a fost foarte important pentru formarea mea [tiin]ific`. De aceea, primul lucru pe care l-am f`cut a fost s` organiz`m o evaluare interna]ional` [i \mpreun` cu profesorii invita]i am reformulat programul de cercetare.
La Oxford l-a]i \ntâlnit pe profesorul Baruch Blumberg. Cum a fost?
L-am \ntâlnit pe profesorul Blumberg, care, de[i era cercet`tor \n America, avea un laborator [i la Oxford unde \n fiecare an lucra câteva luni. A[a l-am cunoscut. Am \nceput s` discut`m despre o colaborare \n cercetarea virusului hepatitei B. Atunci, eu cercetam o protein` din melanom, dar \ntre melanom [i hepatita B este o leg`tur` dat` de modific`rile posttransla]ionale ale anumitor proteine asem`n`toare \n ambele maladii.
A[a a \nceput colaborarea.
Da, o colaborare pe care acum o continu` Departamentul de Glicoproteine Virale condus de dr. Norica Nichita, axat` pe medicamente antivirale pentru hepatita B. Precizez, nu este vorba de vaccin, pe care l-a f`cut Profesorul Blumberg [i care este foarte eficient, ci de medicamente noi pentru pacien]ii care nu au fost vaccina]i sau care, din diferite motive, nu au r`spuns favorabil la vaccin. De[i pe plan mondial, num`rul bolnavilor cu hepatita B a sc`zut considerabil, mai sunt sute de milioane de oameni infecta]i cu acest virus. Colaborarea urm`re[te ob]inerea unei noi genera]ii de medicamente antivirale. Am \nceput un proiect nou prin care \ncerc`m s` \n]elegem cum evolueaz` un virus al hepatitei B \n interiorul celulei hepatice, dup` care s` imagin`m modele prin care s` ob]inem un medicament ]intit care s` fie eficient.
{i pentru hepatita C, mereu mai r`spândit`?
Acum am \nceput s` studiem [i virusul hepatitei C, cu mult mai complicat pentru c` nu avem un model celular \n Institut [i colabor`m cu Institutul Pasteur din Fran]a, cu profesorul Jean Dubuisson. La hepatita C nu se poate vorbi \nc` de un vaccin, ci de medicamente antivirale care pot opri posibila evolu]ie spre ciroz` sau cancer hepatic.
De la acest nivel al cercet`rii fundamentale, ce speran]e s` avem?
P`rerea mea este c` vor mai trece ni[te ani pân` când se vor g`si noi medicamente pentru hepatita C, pentru c` sunt de f`cut multe experimente [i test`ri \n laborator. Exist` \ns` ni[te piste [i \ncerc`m s` bloc`m virusul \n prima celul` hepatic` astfel \ncât s` nu se mai r`spândeasc` \n ]esut.
E unul dintre programe. Altele?
Institutul este recunoscut ca [i Centru de excelen]` \n studiul structurii [i func]iilor proteinelor. Sunt cercet`ri mai pu]in spectaculoase pentru nespeciali[ti, dar pornind de la \n]elegerea structurii [i func]iilor proteinelor le cercet`m \n diferite st`ri patologice. Mai avem un proiect de ob]inere a unui vaccin antimelanom [i aici suntem foarte avansa]i.
Este proiectul la care lucra]i dvs.
Da, lucrez eu \mpreun` cu grupul de Biologie Molecular` [i Celular`. Este un proiect pe care l-am \nceput la Oxford \n urm` cu 12 ani \mpreun` cu colegii de acolo [i când m-am \ntors l-am continuat. Este proiectul meu de suflet.
E mult de atunci…
A durat mult pentru c` am c`utat s` \n]elegem cum func]ioneaz` sinteza [i traficul unor antigene tumorale \n celula de melanom. Noi \ncerc`m s` \n]elegem de ce celulele prolifereaz`. Melanocitul de la nivelul pielii se transform` genetic, se formeaz` tumori pe piele [i, dac` nu sunt excizate la timp, poate evolua rapid. Acum cel mai bun tratament este cel chirurgical.
Tratamentul cu citostatice nu d` rezultate?
Din p`cate, citostaticele nu func]ioneaz` \n cazul melanomului, pentru c` tumorile primare ap`rute la nivelul pielii p`trund profund \n piele dup` care metastazeaz` \n diferite organe. Se fac tratamente cu citostatice, dar nu func]ioneaz`.
Spunea]i c` sunte]i avansa]i \n acest proiect.
Studiind atât sinteza, cât [i degradarea proteinelor credem c` am g`sit o bre[` unde se poate interveni \n a[a fel \ncât s` inducem formarea antigenelor tumorale. |ncerc`m s` activ`m sistemul imun al pacientului astfel \ncât s` poat` r`spunde din interior.
Cre[terea imunit`]ii organismului nu ar fi solu]ia ideal`?
Este foarte greu de cunoscut sistemul imun, \ns` sunt foarte multe modalit`]i prin care poate fi activat. |n cazul melanomului [i \n alte tipuri de cancer, aceste celule dezvolt` mecanisme specifice prin care inhib` sistemul imunitar. Nu putem vorbi de un vaccin propriu-zis, dar pentru pacientul care are o tumor` \n faz` primar` gândim la un tratament care s` stopeze dezvoltarea [i metastazarea acesteia.
Exist` cumva un risc al rutinei?
Este un foarte mare pericol, mai ales dup` ce ai publicat ni[te rezultate importante [i apare tenta]ia s` le repeta \n alte forme. Noi lupt`m foarte mult \mpotriva acestei tendin]e [i c`ut`m s`-i educ`m pe tineri s` vin` cu idei noi, s` citeasc` ce au scris al]ii, dar s` gândeasc` cu propria minte [i s` aduc` ceva inedit. Altfel, [ansele de a fi competitiv pe plan interna]ional sunt foarte mici.
De curând, Institutul a deschis o [coal` postdoctoral` cu finan]are european`.
{coala a fost gândit` ca un centru de biotehnologii cu aplica]ii \n medicin` [i se adreseaz` unui num`r de 40 de cercet`tori postdoctoranzi care vor fi bursieri ai Institutului de Biochimie [i ai partenerilor no[tri – universit`]ile de medicin` de la Bucure[ti, Timi[oara [i Institutul Clinic Fundeni. Programele au fost concepute ca o educa]ie prin cercetare, pentru c` fiecare cercet`tor are un proiect de cercetare dar \mpreun` cu ceilal]i particip` la diferite forme de comunicare a rezultatelor. Va fi [i un program de cursuri interactive \n care vom dezbate cele mai recente descoperiri \n domeniile respective.
Cum v` dori]i evolu]ia viitoare a Institutului?
Institutul este \nc` mic, suntem 47 de cercet`tori, [i mi-a[ dori s` fie mai mare s` putem dezvolta studii de o mai ampl` anvergur` [tiin]ific`. Am participat la o competi]ie tot prin fonduri structurale europene pentru dotare. Nu avem rezultatul final, \ns` cred c` sunt reale [anse s` ob]inem o finan]are interna]ional` de opt milioane de euro, cu care s` dot`m Institutul cu aparatur` de vârf pentru cercetarea \n domeniile biochimiei [i biologiei moleculare.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
