
SUA recomandă României reluarea finanțării programelor de asistență a victimelor traficului de persoane, creșterea calității serviciilor oferite acestora și construirea la București a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor repatriate.
SUA recomandă României reluarea finanțării programelor de asistență a victimelor traficului de persoane, creșterea calității serviciilor oferite acestora și construirea la București a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor repatriate.
Recomandările și alte observații pe acest subiect sunt cuprinse în Raportul privind traficul de persoane pe 2012, dat publicității de Departamentul de Stat al SUA.
"Guvernul României nu îndeplinește întru totul standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane; totuși, Guvernul depune eforturi semnificative în acest sens", se spune în raport, precizându-se că, în perioada de referință, autoritățile române și-au intensificat substanțial eforturile de aplicare a legii, începând urmărirea penală într-un număr mare de cazuri și efectuând anchete comune cu autoritățile omologe de aplicare a legii din Europa. Totodată, numărul de urmariri în justiție si condamnari pentru trafic de persoane a crescut semnificativ, iar autoritățile au continuat să condamne o mare parte a infractorilor la închisoare, se mai arată în raport.
Însă, "pentru al patrulea an consecutiv, Guvernul nu a acordat fonduri ONG-urilor care oferă asistență victimelor traficului de persoane și nu a asigurat în București adăposturi destinate în exclusivitate adulților și copiilor victime ale traficului de persoane".
Astfel, printre recomandările pentru România cuprinse în raport se regăsesc: reluarea finanțării programelor de asistență a victimelor traficului de persoane, inclusiv alocarea unor fonduri pentru ONG-urile care oferă diferite servicii victimelor, creșterea calității serviciilor oferite victimelor, asigurarea unei îngijiri substanțiale prin consiliere psihologică, reabilitare și alte activități de asistență a victimelor, construirea la București a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor traficului de persoane repatriate, eliminarea restricțiilor de mișcare impuse victimelor pe perioada plasării în centrele finanțate de guvern în cazul în care ele nu vizează siguranța victimelor.
Îmbunătățirea eforturilor de identificare a potențialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populație, precum imigranții fără documente de identitate, muncitorii străini, populația de etnie romă și copiii care cerșesc sau se prostituează, anchetarea amănunțită și demararea urmăririi penale în cazurile de presupusă complicitate a funcționarilor guvernamentali la acte de trafic de persoane și pedepsirea cu închisoare a funcționarilor statului condamnați pentru asemenea infracțiuni se regăsesc de asemenea pentru recomandări.
României îi mai este recomandat să ia în considerare acordarea dreptului de muncă străinilor care au fost victime ale traficului de persoane pe perioada permiselor de ședere temporară și să înființeze o funcție de raportor la nivel național care să asigure evaluări independente periodice ale politicilor naționale în acest domeniu.
România interzice orice forma de trafic de ființe umane prin Legea nr. 678/2001, care prevede pedepse cu închisoarea între trei și 15 ani pentru cei găsiți vinovați de această infracțiune.
În anul 2012, autoritățile au anchetat 867 de cazuri de trafic de ființe umane, în timp ce în 2011 fuseseră anchetate 897 cazuri. În 2012, au fost puse sub acuzare 667 de persoane, iar 427 au fost condamnate, pentru trafic de ființe umane, în comparație cu 480 de persoane puse sub acuzare și 276 condamnate în 2011. Guvernul a raportat că aproximativ trei sferturi dintre traficanții condamnați (334 din 427) au primit pedepse cu închisoarea între unul și 15 ani.
Irina Tracy
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















