Una calda, una rece

Daca in urma cu cateva zile, mai precis inaintea turneului erupean al ministrului rus de externe, Igor Ivanov, la Londra si Paris, presa moscovita apreciase ca aceste vizite au darul de a concretiza pozitia Kremlinului in problema irakiana, ieri, in ajunul reuniunii decisive a Consiliului de Securitate, nimeni nu a mai zis nimic. Nici macar despre varianta de compromis, cea a -abtinerii- in timpul votului, ipoteza avansata de unii analisti, nu s-a mai pomenit. In schimb, jurnalistii s-au intrebat daca merita riscul de a te opune celei mai mari puteri a lumii, in conditiile in care PIB-ul national al Rusiei reprezinta ceva in jur de 10 procente din cel al SUA.

Da, Moscova a continuat ieri sa se opuna unei rezolutii ONU care sa deschida calea unei interventii militare in Irak, dar ramane de vazut cat va dura aceasta atitudine. Nu mai departe decat joi, Camera Reprezentantilor din Congresul SUA a atras atentia Rusiei ca drumul ei catre Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) ar putea sa nu se mai termine niciodata daca Moscova va persista in incapatanarea ei de a se opune planurilor Statelor Unite. Privind lucrurile de la Washington, aceasta furie pare pe deplin justificata, Senatul SUA acceptand, intr-un final, sa ratifice acordul de la Moscova privind reducerea considerabila a armamentului nuclear. Dupa cum precizau comentatorii, atat SUA, cat si Rusia au catalogat documentul drept -inceputul unei noi ere- in relatiile de colaborare dintre cele doua state. Faptul ca ratificarea a venit in preajma intalnirii de la ONU nu este deloc intamplator. La fel cum si avertismentul Camerei Reprezentantilor are talcul lui. Se poate spune -una calda, una rece- sau, mai clar, -aveti grija, ca dispunem de suficiente mijloace si parghii pentru a va face viata amara-. De altfel, sub acoperirea anonimatului, un diplomat american aprecia ca -recurgerea de catre Moscova la dreptul sau de veto in Consiliul Securitatii ar putea avea repercusiuni negative asupra determinarii Casei Albe de a iesi in intampinarea Kremlinului in rezolvarea multor altor probleme care alcatuiesc raporturile bilaterale-.

Iar -Washington Post- nota, in numarul sau de ieri, ca desi un compromis mai este inca posibil, opozitia lui Putin a creat cea mai mare fisura in relatiile americano-ruse, dupa ce, in urma cu 18 luni, acelasi Putin facea din Rusia unul dintre cei mai loiali parteneri ai Statelor Unite. In acelasi timp, continua publicatia citata, -oficialitatile de la Casa Alba nu se grabesc sa promita Moscovei ca noul guvern de la Bagdad va respecta interesele economice ale Rusiei in Irak. Tocmai aceasta retinere il nelinisteste pe Putin, determinandu-se sa se angajeze intr-un joc dublu, in speranta ca tot va avea ceva de castigat de pe urma acestei nebunii care se cheama dosarul irakian. In orice caz, ieri, viceministrul rus al afacerilor externe, Gheorghi Mamedov, sublinia ca Rusia ar putea sustine o noua rezolutie ONU daca textul va lasa intredeschisa usa spre o solutie diplomatica in Irak.