După ce toata vara au clamat o alianță de voie de nevoie cu colegii de opoziției din PSD liderii PNL au întors-o,ieri, subit la 180 grade la ?ê?£coala de Vară a Tineretului Național Liberal (n.r. TNL)unde au susținut faptul că nu au negociat nimic cu social-democrații și nici cu democrat-liberalii în contextul în care Ponta și echipa sa merge pe o variantă proprie empirică de așa zis guvern de sacrificiu dacă ar demola cu ”moțiunea populară de cenzură populară” Cabinetul Boc. În fapt, nici psd-iștii și nici liberalii nu par pregătiți să-și asume o guvernare dificilă până în 2012 din considerente pur electorale pe fondul înăspririi recesiunii economice și a lipsei de reacție a Cabinetului Boc. Toată această bravură a opoziției PSD-PNL în jurul moțiunii din această toamnă care pare mai degrabă cu o revanșă într-un război surd este o gargară ieftină cu iz electoral pentru alegerile din 2012 în sensul în care democrat-liberalii dau primele semne de oboseală în interiorul propriei formațiuni pe fondul nemulțumirilor acumulate în ultima vreme între oamenii vechi și cei noi în războiul ascuns pentru funcții și resurse. Astfel,în așteptarea momentului 1 Septembrie unde se pot remania câteva ministere grele din Cabinetul Boc pe fondul ineficienței și sporirii nemulțumirii populației, liderii PNL lansează tot felul de nade spre PDL prin vocile președintelui și vicepreședintelui formațiunii, Crin Antonescu respectiv Relu Fenechiu care au subliniat ieri, că ar putea intra la guvernare cu orice formațiune politică, dar numai pe baza unui program politic și a unor principii asumate de comun acord.” Dacă mă vedeți aici, înseamnă că nu se poartă negocieri. În al doilea rând, dacă s-ar purta într-adevăr negocieri serioase, să știți că nu ar fi pe bloguri, pe canalele de surse și așa mai departe, pentru că partidele serioase, atunci când negociază astfel de chestiuni, negociază în niște echipe destul de restrânse și vă garantez că nu se duc a doua zi și spun ceea ce au vobit seara. Dar, sub cuvânt de onoare, vă spun că cel puțin instituțional nu a existat niciun fel de discuție, nici cu PDL-ul, nici cu PSD-ul pentru o guvernare din care să facă parte PNL-ul pe finalul acestui an sau într-o perioadă următoare” a explicat Fenechiu.Potrivit acestuia, ”astfel de discuții nu se poartă la Golden Blitz sau la Mamaia și nici în alte locuri”.În fapt, aceste confesiuni de sinceritate ale liderilor PNL sunt niște apeluri disperate spre guvernare, spre resurse în ciuda poziției refractare al lui Crin când vine vorba de PDL sau de șeful statului.
Crezul lui Crin?
La rândul său, președintele PNL a declarat, ieri potrivit Ziare.com, că el ”nu susține nici un fel de negociere cu Partidul Democrat pentru constituirea unei noi majorități parlamentare împreună cu aceasta formațiune politică și/sau pentru intrarea la guvernare alături de această formațiune politică!”.Potrivit acestuia, ”ramânerea în opoziție în scopul de a construi o ofertă proprie, autentică de centru-dreapta, pentru transformarea României într-o societate prosperă, liberă și civilizată”. Tot,ieri, în cadrul Consiliului Național Executiv organizat la Mamaia au aprobat un nou program politic al partidului, intitulat ”Pentru o nouă economie”. ”Obiectivul strategic al acestui program este de a trece de la statul social la statul liberal și aceasta implică o serie de reforme, reforma de natură institutională – reforma statului, reforma fiscal-bugetară și reforma sistemului de contribuții sociale, atât la pensii, cât și la sănătate”, a declarat vicepreședintele PNL, Daniel Chițoiu.
În opinia sa, prin noul program economic, liberalii militează pentru trecerea de la ”actualul sistem al principiului solidaritătii între generații la sistemul contributivitătii și economisirii, adică fiecare cu cât contribuie să beneficieze și la pensie și la sănătate”. Dincolo de aceste jocuri politice ale opoziției ultimul eurobarometru dat publicității ieri arată că nouă din zece români cred că situația economică a țării este proastă,iar 85% nu au încredere în Guvernul Boc, fiind cel mai ridicat procentaj de neîncredere din UE la egalitate cu Letonia.În schimb cei care cred că situația economică este bună sunt puțini doar 7 % . Pe de altă parte, Guvernul se bucură de aprecierea a numai 12% dintre cetățeni, în timp ce 3% nu s-au pronunțat pe acest subiect.Parlamentul și Guvernul rămân instituțiile naționale în care românii au cea mai puțină încredere, dar atunci când vine vorba de combaterea crizei, FMI e de și mai mică încredere, astfel că cetățenii privesc către Executiv ca fiind cel mai în măsură să se ocupe de aceasta. Încrederea românilor rămâne mare în Uniunea Europeană ca instituție (56%, față de 42% media în UE) și mică în Parlamentul național (10%, față de 31% media în UE). Ceva mai mult de o treime (34%) dintre români nu au încredere în UE (față de 47% media UE), dar proporția celor dezamăgiți de Parlamentul național este covârșitoare (85%, față de 62% media în UE).
Credibilitatea lui Boc, văduvită de tandemul austeritate –recesiune?
Guvernul se bucură de încrederea a doar 12% dintre români (față de 29% media în UE), întrunind în schimb 85% din opiniile negative (față de 65% media în UE la acest capitol).Cu toate acestea, 42% dintre români (față de 19% media în UE) consideră că Guvernul este cel mai apt să se ocupe de combaterea crizei și numai 24% (față de 26% media în UE) au încredere că UE ar putea fi organizația capabilă să se ocupe de criză. Românii cred în mică măsură că G20 ar putea face ceva pentru a elimina criza (9% față de 14% media în UE), dar și mai puțină încredere au în FMI (6% față de 14% media europeană) sau în Statele Unite (5% față de 7% media în UE). Ancheta Eurobarometru, care se face bianual, a fost realizată în luna mai – când s-a atins punctul culminant al crizei financiare europene – și a fost publicată joi. 72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, ceea ce reprezintă o creștere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009. De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituțiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparație cu încrederea manifestată față de guvernele naționale sau parlamentele naționale (42% față de 29% și, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% față de 48% în toamna anului 2009). Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria și Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 și 28 mai 2010. În total, 26.641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE. În România, eșantionul a fot de 1.020 de persoane și chestionarul a fost realizat în perioada 7-15 mai.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
