La sfarsitul anilor *50, facea senzatie in cercurile intelectuale cartea profesorului Charles Percy Snow, in care se argumenta ideea ca cea mai creatoare dintre energii este cea generata la intersectia a doua culturi. Si daca notiunea de -descoperire- era amendata sever la sarbatorirea celui de-al cincilea centenar al primei calatorii a lui Cristofor Columb, conceptul de -intalnire-, cu imensa lui conotatie pozitiva, era privit ca recunoastere reciproca a doua culturi, cea autohtona si cea -invadatoare-, frontiera dintre ele fiind acum privita ca zona de interactiune a culturilor, ele opunandu-se una celeilalte, dar rezultatul acestei -lupte- din lumea ideilor si a creatiei era o dinamica unica. Astfel, modelele diferite de explorare a culturii schimbau dramatic perspectiva, de la imaginea statica a hotarului la cea dinamica a zonei de granita.
In cazul expozitiei -Arte que une: Artistas Europeus no Brasil: Diversidade e Confluencia-, organizata la sfarsitul lunii martie 2003 la Brasilia de ambasadele statelor membre si candidate la UE, sub coordonarea Ambasadei Greciei, care detine presedintia UE in prima jumatate a anului 2003, personalitatile artistice participante la acest eveniment, brazilieni originari din tarile Europei, isi infig radacinile creativitatii lor in modele culturale europene, dar popositi pe pamantul creativ al Braziliei, intr-o dimensiune ce tine de destin, le impletesc cu viziunea lor braziliana. Este o datorie plina de noblete cea de a depasi imaginarul comun despre Brazilia, saturat de clisee, percepand cu sensibilitatea individuala realitatea si metafizica Braziliei, determinate de o alta geografie umana, cu peisaje si zei tutelari noi. Ei marcheaza prin talent, imaginatie si sensibilitate, profunzimea reflexiei lor estetice, caracterul universal si specific totodata al filoanelor creatoare din locul de unde provin, ca o componenta intima a fiintei lor spirituale.
Analiza prezentei romanesti in Brazilia trebuie pornita de la destinul istoric al Romaniei, dar si de la furtunile politice ale intregului secol al XX-lea, ce au marcat lumea prin doua razboaie. In anii premergatori celui de-al doilea razboi mondial, in perioada interbelica, si dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale, cateva zeci de mii de cetateni romani si-au cautat o noua patrie in Brazilia. Intr-o corespondenta diplomatica din 1935 se vorbea despre existenta a 37.000-40.000 de persoane emigrate din Romania, stabilite mai cu seama la Sao Paulo si Rio de Janeiro, dar si prin Curitiba, Bahia, Parana si Rio Grande do Sul. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, un alt grup mare de romani, in majoritate persoane cu educatie universitara, au parasit Romania comunista in cautarea taramului libertatii. Brazilia se mandreste astazi cu ei, oameni de stiinta, personalitati din lumea afacerilor si a culturii. Si desi numarul brazilienilor de origine romana este mic, calitatea profesionala si artistica de inalta tinuta ii recomanda pe multi dintre ei. Exista o harta romaneasca, sentimentala, afectiva si artistica a Braziliei, punctata de numele unor personalitati exceptionale, apartinand spiritual celor doua continente. Voi omagia mai intai figura complexa a domnului Jean Boghici, -marchands de arte-, cum se autodefineste domnia-sa, un critic de arta si animator de exceptionala anvergura, dirijand destinele unei prestigoase galerii de arta de pe Copacabana, manager talentat si curator de exceptie, caci numele sau ramane legat de un nesfarsit numar de evenimente artistice din Brazilia si Europa, nedespartit de prestigioasa Bienala din Sao Paulo, unde de multe ori a ajutat artisti romani sa-si prezinte creatia. Asa cum l-a portretizat Emeric Marcier, chipul sau inspirat releva o adanca reflectie interioara, ca sa ne ramana astfel in memorie, deopotriva artist, intelectual si -marchands de arte-. Am pomenit numele lui Emeric Marcier, nascut la inceputul secolui XX la Cluj, figura remarcabila a creativitatii plastice din Brazilia. A invatat sa picteze in tara sa de bastina, plecand in 1935 din Romania la Milano si continuandu-si aici studiile la Academia de Arte Frumoase. Descopera pictura murala italiana si se formeaza si prin calatorii prin intreaga Italie. In 1939 pleaca la Paris, unde va frecventa cursul de sculptura al Academiei de Arte Frumoase si se va apropia de pictorul roman de avangarda Victor Brauner, dar si de Vieira da Silva. Razboiul il indeamna sa plece la Lisabona si aici va lega prietenii cu poetii brazilieni Mario de Andrade, Jorge de Lima, Roberto Alvim Correia, ce-l vor convinge sa vina in Brazilia. In 1940 isi va prezenta intaia expozitie individuala la Salonul Artistilor Brazilieni. Va lasa in Brazilia nenumarate picturi, multe fresce la biserici si capele din Maua, Sao Paulo, Rio de Janeiro, Petropolis, Juiz de Fora, Belo Horizonte si Barbacena, oras unde va locui multa vreme, devenind cetatean de onoare. Intre 1940 si 1985 va avea 24 de expozitii personale in Brazilia, in afara celor de grup. In 1968 va expune la Bucuresti, iar in 1973 se va muta la Paris, unde in 1980 ne va parasi pe toti, pentru o lume mai buna.
Un alt artist nascut pe pamant romanesc, in 1922, la Mangalia, din parinti greci, este arhitectul si pictorul Stephan Eleutheriadis, ce va gasi o noua patrie in Brazilia. El expusese deja in Romania in 1945 si 1946, plecand apoi in Grecia, si mai departe, in Brazilia. La Salonul Oficial de la Rio de Janeiro din 1952 este prezent, realizand in 1956 si o expozitie personala purtand numele orasului sau natal, Mangalia. Va avea expozitii in Brazilia in 1971, 1973, 1975, 1977, 1980, 1986, 1998, si continuand in 2000 cu o expozitie la Consulatul General al Romaniei din Rio de Janeiro. Lui Marcier si Eleutheriadis le sunt dedicate articole in volumul criticului Ionel Jianu, -Les artistes roumains en Occident-, aparut in 1986 si reunind nume ilustre ale artistilor din exilul romanesc.
Sunt si alte nume prestigioase de artisti plastici de origine romana pe care le-am putea mentiona, dar ne vom opri doar la numele lui Samson Flexor, nascut la Soroca in 1907 si plecat dintre cei vii la Sao Paulo in 1971. Pictor ce se va forma in Franta, Flexor isi va gasi suprema afirmare in Brazilia, ca artist plastic modern, ce -reconciliaza efuziunea emotionala cu vigoarea ratiunii-.
Nu putem uita insa figura unui artist fotograf de origine romana, devenit brazilian, ce marcheaza prin intreaga sa creatie secolul XX. Edy Novarro (Vasile Novaru), nascut la Bucuresti pe la mijlocul anilor *20, plecat apoi la Roma, in Costa Rica si Brazilia, va intra in intimitatea artelor frumoase braziliene prin prietenia cu marele Candido Portinari. El va deveni fotograful personalitatilor artistice si politice ale secolului XX din intreaga lume. De curand, Editura Flamarrion ii lansa, la Centre Pompidou din Paris, extraordinarul album de portrete intitulat -CLOSE-UP DU GENIE-. -Fotograf al soarelui-, cum il poreclise Rene Magritte, Novarro va realiza portretele paradigmatice preferate ale lui Picasso, Dali, Braque, Henry Moore, dar si ale lui Charles Laughton si Ava Gardner. Chipul prietenilor sai romani, avangardistii Tristan Tzara si Victor Brauner, dar si Emil Cioran si Eugen Ionesco, se alatura imaginilor lui Andre Breton, Max Ernest, Marc Chagall, Giacometti, Miro, dar si ale lui Dalai Lama si Krishnamourti.
Artistii brazilieni de origine romana isi prezinta lucrarile in aceasta expozitie, opt uleiuri pe panza si carton si o lucrare grafica: Elisabetta Boca Silveira, Ion Muresanu, Ana Maria Simian Mouret si Nicolae Dragos domina expozitia, fiind expuse si operele unor clasici ai picturii braziliene, tot de origine romana, cum sunt Emeric Marcier si Samson Flexor. Cei cinci exponenti citati mai sus, dar si pictorii de acum clasici sunt prezentati amplu in catalogul elegant al expozitiei, caci povestea devenirii lor artistice, asa cum si-au elaborat-o singuri in schita de portret personal ce poarta astazi numele de curriculum vitae, este doar urzeala pe care se integreaza tesatura chipului original si complex al identitatii lor creatoare, reflectata in lucrarile expuse. Parca s-a referit la ei marele om de cultura roman, Mircea Martin, cand, incercand sa-i descrie pe brazilieni si romani, spunea: -Sunt latini fara emfaza, fara pompa, mult mai modesti decat ceilalti, dar daruiti cu un ocean de nuante-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
