Imposibila iubire

PSD și PNL se joacă de-a șoarecele și pisica, spre bucuria PDL, care continuă deocamdată să aibă o majoritate confortabilă în Parlament, majoritate care-i asigură supraviețuirea atât Cabinetului Boc, cât și partidului de guvernământ. Problemele dintre PSD și PNL nu sunt de natură ideologică, așa cum am putea crede la prima vedere, fiind vorba de un partid declarat de stânga și de altul declarat de dreapta. Dimpotrivă. Peste ideologii, programe etc., atât pesediștii, cât și liberalii sunt dispuși să treacă, să mai lase de la ei și să facă front comun. Dar când vine vorba de oameni, de lideri, abia atunci se nasc problemele adevărate pentru că fiecare vrea să fie el șeful, în buna tradiție a politicii dâmbovițene.
Grăbit nevoie mare, Crin s-a autoproclamat premier și și-a făcut chiar un Cabinet pe care-l găzduiește în budoarul său de la partid. Asta ca răspuns la criticile din ce în ce mai vizibile ale liberalilor în legătură cu lâncezeala în care se află partidul în mandatul prea-parfumatului Crin. Inițiativa lui Antonescu a fost tratată „cu respect“ de către pesediști, care au spus aproape la unison: o prostie. Ce-i drept, Crin a făcut și el ce s-a priceput mai bine, având în vedere că noul guvern din umbră al PNL-ului este format aproape doar din oamenii care gravitează în jurul său și-i spun că este noul Ionel Brătianu al politicii românești.
În cealaltă parte a opoziției, la PSD, „micul Titulescu“ nu pierde nici el timpul și calcă apăsat pe urmele marelui Adrian, în speranța că va ajunge odată și-odată să controleze și el partidul cu o mână de fier, așa cum o făcea mentorul său politic.
Astfel, preocupați fiecare de viitorul său politic, mai cu seamă la nivelul partidelor din care fac parte, Antonescu și Ponta își consumă constant energiile în proiecte politice individuale, lăsând pe planul doi o strategie comună a opoziției. Vorba ceea: încurcă-i, drace!